Înafară de cele descrise mai sus, nu ar mai fi multe de adăugat, ci mai degrabă voi face o mică recapitulare. Pe scurt, pescuitul la ten necesită precizie, schimbare regulată a lansetelor, nădire constantă și desigur o cantitate de nadă suficient de mare pentru a întreține patul de nadă. În cazul pescuitului lansat, folosirea momitoarelor și a săculeților solubili ne poate aduce mai multe trăsături. Adesea am avut partide în care trăsăturile tenilor veneau la 5-15 minute de la lansare, săculețul atașat de cârlig fiind decisiv. Ce punem în săculețul solubil? Putem folosi un amestec de săculeț, capabil să facă nor și care să conțină atât particule ce râmăn pe substrat dar și unele care se ridică ușor în suspensie. Desigur că și groundbait-ul alături de spărtură de porumb produce un efect similar și constituie o variantă viabilă. Un alt plus îl pot aduce momelile de cârlig dipuite, orice cele de produc un norișor. Astfel, peștele va primi un semnal în plus, momeala ieșind în evidență pe zona nădită. Nu în ultimul rând, un aspect pe care nu l-am menționat până acum este preferința tenului de a se hrăni pe zonele curate, cu substrat tare (nisip, piatră, argilă). Tenul evită de regulă zonele cu mâl sau resturi de vegetație. Totodată, zonele tari vor oferi o prezentare mai vizibilă a nadei iar nada nu se va impregna cu un miros neplăcut. Așadar, pentru a ne crește considerabil șansele de a prinde amuri, este important să identificăm zonele tari. În cazul în care locul de pescuit pe care ne aflăm nu dispune de astfel de zone, cele cu mâl cât mai subțire sunt de preferat. În încheiere, nu uitați să slăbiți frâna la mal. Deși tenul este un pește care evită agățătura în dril (invers crapului) și se lasă destul de ușor mulinat până la mal, nu vă …

Tactici pentru pescuitul la Amur Despre pescuit »

Monturile folosite în pescuitului tenului nu diferă aproape deloc față de cele dedicate crapului. Prin urmare, putem pescui cu monturi in line, cu plumb pierdut sau helicopter, în funcție de condițiile locului de pescuit pe care ne aflăm. În materie de rig-uri (forface), lucrurile stau diferit. Spre deosebire de crap, tenul nu absoarbe momeala, ci mai degrabă o mușcă. Având în vedere acest aspect, distanța ridicată dintre momeală și cârlig ne poate aduce trăsături ratate și pești pierduți în dril. Prin urmare, rig-urile cu momeli apropiate de cârlig sunt cele indicate. Printre cele mai populare rig-uri amintesc: blow-back rig, ronnie rig, withy pool, 360º rig sau chod rig. Un aspect foarte important ce necesită menționat este următorul. Toate rig-urile de mai sus, funcționează doar pe patul de nadă și lângă acesta. Tenul nu se ferește de patul de nadă, precum o face crapul adesea și se hrănește în mijlocul acestuia, sau pe margini. Desigur că putem prinde ten și izolat de patul de nadă, dar șansele sunt destul de mici. Cârligele recomandate pentru ten sunt cele solide, groase, pentru a se înfinge corect în buza tare a tenilor și pentru a rezista în dril.

Din categoria momelilor populare în pescuitulul tenului amintesc : porumbul preparat, porumbul artificial, pop up-urile, alunele tigrate și boilies-urile. De menționat că, în cazul momelilor flotante, principalul aspect de care vom  ține cont este echilibrarea cârligului cu momeala. Cea mai populară și totodată eficientă metodă, este aceea de a echilibra cârligul astfel încât ,,să stea în coadă”. Porumbul preparat Indiferent că discutăm de porumb fiert sau înmuiat, porumbul va fi întotdeauna o momeală apreciată de pescarii de ten. Combinația dintre 1-5 boabe de porumb și 1-2 elemente flotante (spumă flotantă sau tehnopuffi), denumită sandviș este una dintre cele mai prinzătoare. Totuși, am avut și partide în care am prins surpinzător de bine și pe porumb preparat fără niciun element flotant. Am întâlnit această situație mai ales pe ape sălbatice, un probabil tenii se hrănesc ceva mai precaut și preferă momelile de substrat. Porumbul artificial Porumbul artificial flotant poate fi folosit ca atare sau împreună cu alte categorii de momeli. Sunt folosite adesea combinații de culori precum roșu galben, ori alb verde, alegerea culorilor și aromelor rămânând la inspirația fiecărui pescar. Asemeni sandvișurilor de porumb, va trebui să verficăm modul în care boabele se așează în apă împreună cu cârligul. Porumbul artificial poate avea flotabilitate diferită, în funcție de producător. Se pot folosi și boabe artificiale scufundătoare, atât timp cât sunt combinate împreună cu alte momeli flotante. Pop up-urile În funcție de mărimea tenilor vizați vom alege dimensiunea pop up-ului. Pentru teni de talie redusă este clar că se pretează pop up-urile mici, de 8-10 mm, dar cu siguranță aceștia nu le vor refuza nici pe cele mari de 12-16 mm. Totuși, este posibil ca frecvența să fie mai bună pe cele din prima categorie. Tenii de talie medie și mare răspund bine pe orice dimensiune de pop. Cele de 14-16 mm …

Momeli pentru pescuitul la Amur Despre pescuit »

1. Nadele Nadele preferate de teni diferă în funcție de specificul apei pe care pescuim. În primul rând, va trebui să ținem cont de nadele pescuite regulat în acele zone. Pe baza acestei informații vom construi și modul în care vom aborda partida de pescuit. A. Nada clasică Nada preferată a amurilor este formată din diferite cereale. De-a lungul anilor, semințele medii și mari precum porumbul și alunele tigrate s-au dovedit a fi cele mai eficiente în pescuitului tenului. Pe lângă, putem adăuga: mămăliga / groundbait-urile dedicate tenilor (mix-uri ce conțin particule mari de nadă), spărtura de porumb, germenii de porumb, boilies-urile dulci cu aromă de porumb sau alte arome fructate / usturoi, șamd. Rețeta ideală de nadă pentru pescuitul va ten va cuprinde atât componente ce vor rămâne un tip îndelungat pe substrat cât și nade ce crează un efect de nor, menit să atragă amurii în zonă. De reținut că indiferent ce tip de semințe alegem este necesar să fie preparate prin fierbere sau înmuiere. Porumbul și alunele tigrate uscate dăunează peștilor, îngreunându-le digestia pe o perioadă îndelungată! Astfel, peștii vor părăsi mult mai rapid patul de nadă. Ajungând la saturație, șansele de a ne descoperi monturile scad, iar riscul de a nu obține trăsături este unul ridicat. Legat de modul de preparare al cerealelor, după cum spuneam și mai sus există 2 posibilități : fierbere și înmuiere. Porumbul Porumbul este de departe cea mai populară nadă folosită în pescuitul amurului. Indiferent că este fiert sau înumuiat, porumbul va fi adesea căutat de amuri pe patul de nadă. Dacă mizăm pe porumb fiert, va trebui să ținem cont de timpul de fierbere pentru a obține consistența potrivită. Porumbul ideal pentru amur este cel fiert astfel încât boabele să rămână solide. Boabele moi, ce se crapă la o simplă …

Nade pentru pescuitul la Amur Despre pescuit »

Pescuitul la amur reprezintă o alternativă excelentă în perioadele calde și nu numai. Amurul  (denumit și ten) este un pește foarte apreciat de pescari, datorită drilului spectaculos pe care îl oferă și intensității cu care se hrănește pe patul de nadă. De aceea, tot mai mulți pescari aleg să facă partide de pescuit având ca specie țintă amurul, în detrimentul crapului Particularitățile acestui stil diferă față de pescuitul clasic al crapului. Desigur că putem prinde teni și atunci când vizăm crapii, dar șansele cresc dacă adoptăm o abordare specifică ,,torpilelor”. În general, este greu să realizăm selecția totală dintre cele 2 specii, dar folosind o strategie adecvată ne putem mări considerabil șansele. Adesea, alegerea potrivită a nadelor, momelilor, monturilor cât și tacticii de pescuit, ne poate aduce mai mulți amuri în zonă.

Mreana (Barbus barbus) are lungimea obișnuită de 40-60 cm, iar greutatea medie de 0,8-1 kg, intalnindu-se adeseori și exemplare cu o lungime de 70-80 cm, a căror greutate atinge 2-4 kg. Icrele de mreană nu sunt comestibile, prezentand un anumit grad de toxicitate. Consumul lor poate provoca dureri de cap, greturi și diaree. Carnea mrenei este gustoasă, deși cea a exemplarelor tinere are destul de multe oase. Novacul sau crapul argintiu nobil, crapul cu cap mare (Hypophthalmichthys nobilis, sinonim Aristichthys nobilis) este un cyprinid de apă dulce originar din apele curgătoare mari din nord-estul Chinei și Extremul Orient, introdus în Statele Unite ale Americii și Europa, în crescătorii, heleșteie, iazuri și râuri. Are o lungime obișnuită de 55-70 cm, lungimea maximă 150 cm și o greutate maximă de 40 kg. Poate trăi 20 ani. Corpul mai înalt decât la sânger, acoperit cu solzi cicloizi relativ mici. Ritmul de creștere este foarte mare, la 2 ani poate să cântărească 0,750-1,950 kg, iar în al treilea an 3-4 kg. Are o mare valoare economică. Carnea este bună. Este comercializat în stare proaspătă, congelată sau afumată. Obletul (Alburnus alburnus) se găsește aproape în toate apele și lacurile de șes, uneori chiar și în lacurile montane. Are în mod obișnuit lungimea de 12-18 cm și greutatea de 35-45 g. Atinge însă și lungimea de 22 cm și respectiv 50 g. Obletul are o carne gustoasă, apreciată de consumatori. Din solzii obletului se extrag cristale de guanină (printr-un proces tehnologic destul de complicat), material care se folosește la vopsirea perlelor artificiale și a obiectelor de artizanat (în limbajul comercial, se numește “essence d”Orient”). Păstrăvii sunt pești care trăiesc în special în apele de munte (altitudine de peste 1000 m), ape cu temperatură relativ scăzută și în timpul verii, dar pot fi găsiți și în zonele …

Proprietățile celor mai cunoscute specii de pește. Partea 3 Despre pescuit »

Delfinii sunt mamifere cetacee marine (Familia Delphinidae) înrudite cu balenele și marsuinii și sunt răspândiți în întreaga lume, hrănindu-se cu pește și calmari. Există în jur de 40 de specii de delfini care variază ca dimensiune de la 1,2 m și 40 kg (delfinii Maui), ajungând până la 9,5 m și 10 tone (orca sau balena ucigașă). Singurele trei specii de delfin care pătrund în Marea Neagră sunt Phocoena phocoena (marsuinul, focena sau porcul de mare), Tursiops truncatus (afalinul sau delfinul mare sau delfinul cu bot gros) și Delphinus delphis (delfinul comun). Anual, în jur de o sută de delfini eșuează pe litoralul românesc, majoritatea acestora deoarece sunt prinși în năvoadele braconierilor. Ghiborțul (Acerina cernua) face parte din familia percidelor. Seamănă cu bibanul, profilul spatelui fiind mai încovoiat. Ghiborțul este un pește de talie mică, cu o lungime medie de 12-15 cm, rar de 30-32 cm. Greutatea medie în apele din România este de 25-30 g, depăsind rareori 35 g. Carnea sa este gustoasă, mai ales pentru prepararea ciorbei pescărești. Guvidul de mare (Gobius cephalarges) trăiește numai în Marea Neagră și în Marea Azov. Lungimea obișnuită este de 20 cm, dar atinge și 24 cm. Are carne gustoasă, este un pește căutat. Heringul (Clupea) este unul dintre peștii cei mai importanți pentru consum. Este un pește cu corp suplu alungit, acoperit cu solzi, putând să atingă lungimea de 45 cm și o greutate de 1 kg. Speciile mai importante sunt heringul din Atlantic (Clupea harengus) și heringul din Pacific (Clupea pallasii). În locurile din apropierea coastelor unde heringii își depun icrele au apărut așezări omenești, care cu timpul au devenit orașe comerciale importante. În secolele trecute heringul era ieftin, a fost hrana de bază a populației sărace. Din cauza pescuitului intensiv, populațiile de heringi s-au redus considerabil. Labanul sau chefalul …

Proprietățile celor mai cunoscute specii de pește. Partea 2 Despre pescuit »

Bibanul (Perca fluviatilis) are corpul robust și îndesat, o forma frumoasă, suprafața corpului este acoperită cu solzi mărunți și aspri, bine fixați în tegument. Se curăță greu, adesea cu piele cu tot. Lungimea medie în apele noastre este de 30-35 cm, iar greutatea medie de 300-500 g. Icrele au diametrul de 2-2,5 mm. Carnea este albă, moale, fără oase. Este considerat peștele național al Finlandei. Calcanul (Scophthalmus maeoticus) trăiește în Marea Neagră și în Marea Azov, are lungimea obișnuită de 60-70 cm, rar 1 m, iar greutatea de 6-7 kg, rar 10 kg. Se prinde de către localnici și la „picior”: seara, calcanul se apropie de mal și stă pe nisip la o adâncime foarte mică, uneori la numai câteva zeci de centimetri. După fixarea cu piciorul, se scoate cu mâna din apă. Cambula (Pleuronectes zlesus luscus) este caracteristică pentru Marea Neagră și Marea Azov, are lungimea de 22-25 cm, rar 30 cm, iar greutatea obisnuita de 300-350 g. Are carnea gustoasa, foarte apreciată de cunoscători. Carasul (Carassius auratus) are lungimea cea mai des întâlnitî de 10-30 cm, iar greutatea medie de 100-250 g. Poate crește până la 50 cm, atingând o greutate de 1-1,5 kg. Forma capului este asemănătoare cu cea a crapului, lipsindu-i însă mustățile, iar forma gurii este obtuză, cu buze subțiri. Printre exemplarele de caras, rar găsim câte un mascul, la această specie toate exemplarele peste 2-3 ani sunt femele, deoarece masculii, după această perioadă suferă de fenomenul numit ginogeneză, adică transformarea lor în femele. Icrele depuse de femele sunt fecundate și de crap sau alte specii de pești. Carasul poate trăi în ape foarte sărace în oxigen, la anumite valori ale pH-ului, pe care puțini pești le suportă. Este un pește care rezistă și scos din apă, mai multe ore, mai ales dacă este învelit …

Proprietățile celor mai cunoscute specii de pește. Partea 1 Despre pescuit »

În clasificarea peștilor se folosesc numeroase criterii, între care: mediul de viață (pești de apă dulce, pești de apă sărată și pești migratori), natura scheletului (schelet osos și schelet cartilaginos – rechinii, sturionii etc.), felul alimentației (carnivor sau răpitori, vegetal sau fitofagi, mixt), modul de reproducere (ovipari – prin icre, vivipari – nasc pui, ovovivipari sau mixt). O seamă de specii prezintă curiozități de interes aparte: unii pești sunt veninoși, alții pot ucide prin electrocutare, alții pot să „zboare“, grație unor înotătoare pectorale foarte dezvoltate, alte specii pot traversa spații mari de teren uscat trecând de la un bazin hidrografic la altul, în sfârșit altele pot trăi în mâlul aproape uscat în sezoanele secetoase așteptând perioada ploilor când se refac bazinele secătuite ș.a.m.d. Specii de pești – caracterizare. Cum arată peștii și cum au carnea Acipenseridele (sturionii – morun, nisetru, păstrugă, cegă) au carne albă / alb-galbenă foarte gustoasă, icre („icre negre“) și grăsime foarte valoroase și fine. Batogul, icrele și conservele din sturioni sunt foarte scumpe. Morunul poate junge la dimensiuni uriașe: peste 7 m lungime și până la 2000 kg.Au cel mai bun randament (raportul dintre masa pieselor obținute la tranșare pentru consum și masa inițială a peștelui), respectiv peste 90%. Ciprinidele (crapul, plătica, linul, roşioara, babuşca, morunaşul, mreana etc.) au carne albă, gustoasă, dar cu multe oase intramusculare (peștele mic se consumă prin marinare, pentru dizolvarea oaselor). Clupeidele (scrumbiile, rizeafca, gingirica) au corp mic, alungit, culoare albastru-verzuie, carne fină, grăsime multă (până la 28%) și valoroasă pentru sănătate. Se comercializează proaspete, sărate, afumate marinate. Percidele (bibanul, șalăul) au carnea fină, albă, asemănătoare cu cea de pui, dietetică (grăsime: 0,6-2,6%, uşor digestibilă). Se consumă mai ales în stare proaspătă. Salmonidele (păstrăvii, somonul) au carne fină, albă / roză, foarte gustoasă, fără oase intramusculare. Se consumă în stare proaspătă …

Ce pește este mai bun, după tipul de carne Despre pescuit »

Nu de puține ori ne-am întrebat ce pește este mai bun atunci când vrem să alegem alimente sănătoase pentru noi și familia noastră. În principiu, carnea de pește este una sănătoasă și este recomandat consumul acestui aliment, având numeroase proprietăți nutritive. Este greu de precizat ce pește este mai bun, pentru că cele mai multe dintre speciile de consum sunt calitative din punct de vedere nutrițional, carnea de pește fiind în general considerată o carne sănătoasă. Pește fără oase – ce pește are cele mai puține oase Peștele este un aliment foarte bun și sănătos, însă multă lume îl evită din cauza faptului că uneri oasele fac complicată servirea lui. Pentru cei care doresc să știe care pește nu are oase sau oase foarte puține, iată o listă cu pești, în funcție de cît de multe oase au. Cu 100% vor fi indicați peștii cu oase foarte multe, în timp ce dacă procentul scade, cu atât peștele respectov are oase mai puține. Scrumbia are foarte multe oase – procent de 90% Babușca are carnea albă și gustoasă, dar are destule oase intramusculare – procent de 60% Crapul are carnea albă și gustoasă, dar are destule oase intramusculare – procent de 60% Plătica are carnea albă și gustoasă, dar are destule oase intramusculare – procent de 60% Roșioara are carnea albă, bună la gust, însă are destule oase intramusculare – procent de 60% Știuca are o carne destul de gustoasă și foarte slabă. Totuși, aceasta este un pește cu destul de multe oase – procent de 55% Calcanul este cunoscut pentru forma sa turtită. Acesta are carnea albă și fină și nu are oase multe – procent de 35% Somnul are carnea albă, gustoasă și extrem de grasă. Acesta nu are oase intramusculare, ci doar șira spinării – procent de 30% …

Ce pește este mai bun – ce pește are cele mai puține oase Despre pescuit »

Plătica are un corp turtit lateral cu o lungime între 30 – 50 cm, în cazuri de excepție poate atinge lungimea de 85 cm și o greutate de 7 kg. Ochii raportați la mărime sunt relativ mici. Peștele se poate recunoaște ușor prin culoarea verzuie-cenușie plumburie a solzilor pe spate. Pe părțile laterale are o culoare mai deschisă cu sclipiri perlat-metalice. La exemplarele mai în vârstă nuanțele devin de culoarea bronzului. Solzii sunt acoperiți abundent de mucus. Inotătoarele sunt relativ lungi de culoare brun închis. Ce mănâncă plătica Plătica se hrănește cu larve de țânțari, viermi care trăiesc în mâl, moluște, melci ca și plancton și plante acvatice. În anii cu hrană puțină se adună în bancuri mari și ca un aspirator trec prin mâlul de pe fundul apei. Pescarii cunosc așa zisele drumuri ale plăticii unde ele se pot găsi apropape în mod regulat.

Plătica este un pește de apă dulce foarte răspândit în România, gâsindu-se atât în Dunăre, cât și lacuri și iazuri. Consumul de plătică, la fel ca și în cazul altor specii de pește, aduce numeroase beneficii pentru sănătate. Plătica face parte din familia Cyprinidae, aceeași din care face parte și crapul. Ca și acesta, plătica are o carne gustoasă și este folosită adesea în rețete savuroase cu pește proaspăt. Despre plătică – unde trăiește, cum arată, ce mănâncă Plătica, ce are denumirea știițifică de Abramis brama, este răspândită în Europa la nord de Alpi și Pirinei ca și în peninsula Balcanică, Marea Caspică, Marea Neagră și Lacul Aral. O subspecie numită plătica de Dunăre (Abramis brama danubii) trăiește în Delta Dunării, iar subspecia „ Abramis brama orientalis” trăiește în Marea Caspică și Lacul Aral. In general plătica trăiește în apele cu un curs domol, canale sau lacuri cu depuneri de mâl pe fund. Peștii trăiesc în grupuri mici pe fundul apei în apropiere de țărmuri. Perioada depunerii icrelor durează aproximativ 2 săptămâni și are loc în lunile aprilie și iulie. Puietul eclozează la 3 – 12 zile și se va fixa pe plantele acvatice. Puietul atinge vârsta maturității sexuale la 3 – 4 ani. Potențialul de înmulțire al plăticii este enorm în apele cu adâncime mică și hrană abundentă. Această înmulțire excesivă este frânată de peștii răpitori și cei care consumă puiet. În prezent plătica nu este o specie periclitată.

Toţi iubitorii de crap vizează exemplarele mari. Numai că mai mereu sunt agasaoei de ciortani (crapi mici, sub 3-4 kilograme). În continuare îţi dezvăluim câteva trucuri pentru a oeine puietul departe şi îţi spunem ce ar trebui să faci pentru a prinde crapi mari. Folosirea unei momeli mari nu înseamnă neapărat capturi mari, ştiut fiind faptul că o bilă de 30 de milimetri este aspirată şi de exemplarele mici, de 3-4 kilograme. Prin urmare, dă-i ciortanului “preocupare”. “Nădeşte serios cu un amestec de seminţe, pelete, solubile şi boiliesuri mici, cu arome şi gust dulce, în zona pe care o consideri cea mai neproductivă. Nu vei strica locul, pentru că vei pescui, de fapt, în cu totul alte zone. În general, peştii mici nu au acces la traseele şi la locurile de hrănire ale crapilor mari, «veterani» ai bălţii respective. Flămânzi, aceştia se vor deplasa unde găsesc mâncare. Atenţie, distanţa dintre patul de nadă pentru ciortani şi locurile în care pescuieşti trebuie să fie de minimum 50 de metri”. Locul Marginile de plaur şi de stuf, rărişurile de papură sau pragurile sunt preferate de crapii mari. Nada Încă nu s-a descoperit o nadă la care să răspundă doar peştele mare. Însă trebuie să ai în vedere un amănunt: în bălţile în care se pescuieşte mult, un pat de nadă nu face decât să bage spaima în crapii mari, care au fost deja prinşi de câteva ori în condiţii asemănătoare şi apoi eliberaţi. Dă cu boiliesuri cu gust picant! Boiliesurile deshidratate, cu arome şi gust picant, sunt mai interesante pentru crapii mari, aşa cum sunt şi racii, melcii sau scoicile. Montura La fel ca în cazul nadei, nici monturi nu există numai pentru crap mare. În general, montura pentru crap mare e cea care îl poate scoate din apă. De câte ori …

Azi te învăţăm cum să prinzi doar crapi mari Despre pescuit »

De inadata ce va suras norocul si ati prins un crap (nu ciortan), suntem foarte siguri ca doriti sa imortalizati momentul. Ce trebuie sa stim atunci cand ne apucam de o sedinta foto este faptul ca totul trebuie sa fie facut in graba, pestele nu trebuie sa sufere pentru „mofturile” noastre, cu cat va sta mai mult pe mal cu atat se va accentua stresul. Pe langa stresul de pe mal, un peste capturat trece printr-o trauma la intepare si in lupa din dril, deci sedinta foto nu trebuie sa dureze mai mult de 1 minut.  Daca doriti ca poza sa fie una reusita iar crapul sa nu fie ranit, asezati-va in genunchi apoi lasati-va in pozitia sezut (exact ca in imaginea alaturata). Una din maini trebuie sa cuprinda inotatoarea pectorala iar cealalalta in zona anusului (prindeti intre degete aripioarele anale). Pestele va fi tinut deasupra saltelei, nu inafara ei, iar daca acesta se va zbate, il puteti lasa usor pe saltea sau poate fi sprijinit pe antebrate.  Cea mai indicata pozitie pentru o fotografie reusita ar fi ca cea din imaginea prezentata iar daca stati in genunchi ar trebuii sa va aplecati usor spre inainte, fiind si spre binele pestelui si pentru o fotografie reusita. Nu fotografiati pestii agatati in carlige sau din picioare, nu prelungiti o sedinta foto mai mult de 1-2 minute, o poza este de ajuns pentru a arata si altori pescari captura dumneavoastra. Teoretic dupa scoaterea carligului trebuie sa folositi un spray antiseptic, dar acest lucru este folosit de obicei pe balti private care se respecta intrucat este stipulat in regulamente acest aspect.

Calendaristic toamna incepe la 1 septembrie dar din cauza schimbarilor climatice in aceasta perioada plajele sunt pline de turisti iar temperaturile ajung frecvent la limita caniculei. Din acest motiv in acest articol o sa ne referim la pescuitul la crap toamna pentru luna octombrie/noiembrie. Pentru abordarea unei partide de pescuit la crap toamna atunci cand vegetatia acvatica incepe sa dispara de pe luciul apei fiind prezenta doar pe substrat, pestii incep sa caute alte locuri sigure in care sa se adaposteasca si sa gaseasca hrana. Marginile, micile golfuri, zona insulelor sau in apropierea obstacolelor de pe luciul apei (copaci cazuti), crapii isi gasesc refugiul intrucat asocieaza astfel de locuri cu siguranta. In aceasta perioada a anului substratul incepe sa fie incarcat cu frunze uscate, crengute, buruieni si vegetatie acvatica moarta, iar cea mai indicata montura ramane cea cu pop-up sau punga PVA. O astfel de montura face momeala mult mai vizibila deasupra „molozului” sau a resturilor enumerate mai sus ceea ce va aduce mai multe muscaturi. Boiliesul este cea mai utilizata momeala folosita in ultimul timp de catre pescarii de crap. In ultimul timp au aparut tot felul de branduri si implicit multe boiliesuri fake, care NU dau rezultate nici macar in piscicole. Sfatul nostru ar fi sa va indreptati catre un brand consacrat care ofera marfa de calitate. Aromele dulci cat si boiliesurile hibrid dau rezultate in aceasta perioada dar baza ramane tot momeala de origine animala, intrucat in astfel de anotimp pestii cauta proteine iar larvele sau ramele raman prinzatoare. La inceputul toamnei si in luna octombrie din cauza temperaturilor ridicate (foarte rar ajung la 0 grade in zonele de campie si deal) apa ramane inca calda iar metabolismul pestilor functioneaza normal, singura lor grija fiind aceea de a se hrani pentru a trece cu bine peste sezonul …

Pescuitul la crap toamna – 5 sfaturi utile Despre pescuit »

Toamna este un sezon favorabil și provocator pentru pescari. La urma urmei, în acest moment al anului, obiceiurile peștilor încep să se schimbe. La începutul lunii septembrie, cea mai mare parte a țării este încă caldă, așa că majoritatea locuitorilor subacvatici își au încă obiceiurile și comportamentul de vară. Cu toate acestea, odată cu scăderea temperaturii apei, atât preferințele gustative, cât și comportamentul se schimbă la pești. Prin urmare, pentru a prinde cu succes un trofeu demn în timpul pescuitului în septembrie și în alte luni de toamnă, pescarul ar trebui să se pregătească cu atenție, cu competență. Principalele caracteristici ale pescuitului din septembrie includ: Tranziția este la mijlocul și sfârșitul lunii septembrie, cu o scădere a temperaturii apei, locuitorii subacvatici până la adâncime. Acest lucru se datorează faptului că, de regulă, la adâncimi peștii sunt atrași de acumularea abundentă de resurse alimentare. Aici sunt și gropi de iarnă. Peștele începe să atace în mod activ momelile de origine animală. Cu cât temperatura apei din rezervoare scade mai mult, cu atât peștii pașnici arată mai puțină activitate. Odată cu moartea algelor și scăderea temperaturii, apa din rezervoare devine transparentă. Prin urmare, se recomandă să nu folosiți platforme grosiere toamna. În acest caz, este de preferat să folosiți un echipament subțire, discret, pentru pești. Trebuie remarcat faptul că odată cu sosirea toamnei, peștii încep să migreze activ prin rezervor. Prin urmare, în acest caz, pescarul va trebui în mod constant să-și schimbe locul de pescuit. În zilele calde de toamnă, peștii tind să se apropie de coasta. Când vremea tradițională de toamnă este setată afară, însoțită de precipitații abundente sau ploi slabe, atunci în acest caz, peștele înoată până în adâncuri. Ziua este scurtă în toamnă, pescuitul la rotire poate avea succes pe tot parcursul zilei.

Daca va place sa va relaxati la pescuit, va dam cateva ponturi unde puteti pescui ieftin in judetul Iasi, asteptand totodata recomandari de la cei experimentati ! 1.Balta Totoiesti Taxa: 20 lei/ 12h Cum ajungi? Pe drumul spre Podul Iloaiei, inainte de a intra in Erbiceni, se face dreapta pe un drum pietruit (la deal), apoi dupacca 1,5 km este un semn cu IAZ TOTOIESTI si un drum la dreapta si de acolo se intra cu masina direct pe balta . Stare drum: Buna Regulament La caras si ceilalti pesti se ia cat se poate duce- Crapul se cantareste si se plateste 10 lei/kg (la cel mai mic de 500g se da drumul inapoi in balta) . 2. Paradisul Verde Taxa: 10 lei/ziua bazin I- 20 lei/ziua bazin II– 45 lei/ziua in bazin III Cum ajungi? La 15 km de Iasi, pe drumul spre Larga-Jijia, inainte de Iepureni. Stare drum: Foarte buna Regulament Maxim 3 scule- Fara limita de cantitate.- Exemplarele mai mari de 10 kg se elibereaza contra unei taxe. 3. Halceni Taxa: 50 lei / 24h Cum ajungi? Intre satul Vladeni si satul Halceni, pe drumul national Iasi-Botosani, prin localitatea Flamanzi. Stare drum: Buna Regulament Maxim 4 scule de pescuit.- Restrictie de cantitate este doar la speciile de crap, unde se pot retine maxim 5 kg de peste 4. Larga Jijia Taxa: 40 lei / 12h Cum ajungi? Da iesirea din Iasi prin Copou mergi aprox. 25 km. Stare drum: Rea Regulament Se pot retine max. 5kg de peste- Maxim 4 lansete. 5. Movileni – Halta Potangeni Taxa: 30 lei / 12h Cum ajungi? La 28 km de Iasi : Iasi – Breazu – Larga Jijia – Movileni – Post politie stanga (700M) Stare drum: Buna Regulament Fara limita de cantitate.- Pescarii insotitori (incepatori) copii sau femei, platesc …

Unde pescuim ieftin in Iasi? Despre pescuit »

Nu e nimic destul ca pescuitul pentru prima dată într-un loc nou. Pentru orice pescar, dacă aspiră sau plin de experienţă, pescuitul este o activitate prețioasă care îi ajută să se relaxeze. Ce ar putea fi mai bine pentru ei decât combinarea turismului și distracția lor preferată? Din fericire pentru cei care se bucură de pescuit, Sunt mari locuri din Europa care dispun de o varietate de pește. Daca esti planificare pentru a face următoarea vacanță totul despre pescuit, vă putem ajuta să decidă unde să meargă. Să aruncăm o privire la lista noastră de 5 Cele mai bune locuri de pescuit din Europa să se bucure: 1. Locuri de pescuit in Suedia Dacă doriți să pescuiască în Suedia, nu trebuie să căutați mult mai departe decât Stockholm pentru locuri de pescuit mare. De exemplu, Stromgatan este chiar în mijlocul orașului, și are o Frumoasa priveliste. Poti sa te uiti la clădirea parlamentului suedez și Orașul vechi în timp ce de pescuit. Un alt loc urban este Hammarby Sjöstad la Hammarby lac, A cartier popular la Stockholm. Ea are o multime de locuri de pescuit de mare și este ușor accesibil de la oraș. in orice caz, dacă doriți o experiență de pescuit natură mai clasic, nu va trebui să conducă departe de Stockholm. Lacul Ringsjon oferă câteva locuri de pescuit frumoase unde puteți prinde păstrăv curcubeu și coregon. Drevviken este un alt lac liniștită, aproape de la Stockholm, similar cu Ringsjön. Un extraordinar și durabil loc de pescuit, Drevviken Lacul nu vă va dezamăgi. Ai putea, de asemenea, cap la arhipelagul Stockholm și insula Galo, care este un adevărat paradis izolat. Aveți posibilitatea de tabără și pește acolo pentru inima ta de conținut, se bucură de natura a arhipelagului. 2. Locuri de pescuit in Franta Franța este o țară …

5 Cele mai bune locuri de pescuit din Europa Despre pescuit »

La urma urmei, pescuitul, fie pe noapte, fie pe zi, este o activitate care trebuie sa te ajute sa te relaxezi si sa te deconectezi de la grijile cotidiene. Pentru acest lucru, poti tine cont de cateva sfaturi, astfel incat sa ai o experienta cat mai placuta: Deplaseaza-te incet in apele limpezi Orice forma de miscare trebuie sa se faca incet in apele limpezi. De la introducerea momelii in apa, pana la deplasarea ta, totul trebuie sa decurga incet pentru a nu speria pestii. In caz contrar, acestia fug si nu vor reveni in acel loc pentru o lunga perioada de timp. Monteaza tijele inainte de a pleca de acasa Tijele trebuie montate de acasa. Acest lucru este atat un sfat organizatoric, cat si unul de siguranta, avand in vedere ca este una dintre cele mai complicate sarcini de pregatire pentru pescuitul de noapte. Astfel, e recomandat sa o faci acasa, unde ai indeajuns de multa lumina si nu esti grabit.  Foloseste-te de lumina Un lucru esential de retinut atunci cand mergi la pescuit noaptea, este importanta utilizarii luminii. Nu este vorba de lampile pentru cap, ci de lumini care pot fi scufundate sau pot lumina suprafata apei. S-ar putea sa fie grupuri de pesti mici inotand in apropierea luminilor de sub un debarcader. Exista si un motiv pentru care se intampla acest lucru, si anume faptul ca planctonul si organismele similare, precum si diferite insecte, sunt atrase de lumini. Acestea, la randul lor, atrag pesti mai mici, ceea ce atrage, intr-un final, pesti rapitori, cum ar fi somnul. Chiar daca pare paradoxal, lumina joaca un rol esential pentru pescuitul de noapte, deoarece atrage mai multe feluri de pesti. Prin urmare, pescuitul de noapte poate fi o experienta extrem de placuta, daca te pregatesti in mod corespunzator si daca tii …

Ponturi pentru a te bucura si mai mult de pescuitul pe timp de noapte Despre pescuit »

Ca in multe alte activitati, si in cazul pescuitului, fie pe timp de noapte, fie pe timp de zi, siguranta este foarte importanta. Totusi, din cauza lipsei luminii, siguranta trebuie tratata cu un plus de seriozitate. Exista o serie de riscuri si, chiar daca nu pot fi indepartate in totalitate, posibilitatea de aparitie poate fi redusa la nivel minim. Sosirea la balta si asezarea echipamentelor se face pe timp de zi Organizarea propriu-zisa se face pe timp de zi. Astfel, noaptea este rezervata strict pentru pescuit. Acesta nu este un sfat pentru eficienta, ci o recomandare de siguranta. Deplasarea in sau prin apropierea apelor poate fi periculoasa pe timp de noapte, chiar si pentru cele mai experimentate persoane, iar asezarea echipamentelor de pescuit necesita destul de multa miscare in apropierea apei. Este recomandat sa aloci chiar si o ora de lumina in plus fata de estimarile initiale legate de durata organizarii. Daca ajungi indeajuns de repede in locatia unde iti doresti sa pescuiesti, vei putea admira si frumusetea apusului! Nu uita de echipamentele de siguranta Nu doar echipamentele de pescuit sunt importante, ci si cele de siguranta. Astfel, nu pleca de acasa fara urmatoarele accesorii: –        lanterne suplimentare; –        lumini pentru barci; –        baterii; –        trusa de prim ajutor; –        telefon mobil incarcat; –        patura; –        cutit de buzunar. Pe langa acestea, poti aduce provizii alimentare si cateva sticle cu apa plata, pentru a le putea consuma in caz de nevoie. De asemenea, in cazul in care consideri ca vei avea probleme cu oboseala, iti poti lua o cafea la tine, iar daca ti se face foarte somn, aceasta te va ajuta sa ramai treaz si in alerta in continuare.  Anunta pe cineva unde mergi Poate …

Elemente de siguranta pentru pescuitul nocturn Despre pescuit »

Daca te gandesti sa mergi la o partida de pescuit pe timp de noapte, este recomandat sa depui un efort suplimentar in ceea ce priveste organizarea, deoarece multe specii de pesti se hranesc mai usor in conditii de lumina cat mai slaba. Acest lucru inseamna ca poti avea parte de capturi exceptionale. De asemenea, exista si specii de pesti pe care s-ar putea sa nu le fi prins sau vazut inainte si s-ar putea sa ai parte de cateva surprize sau chiar sa prinzi un peste de dimensiuni impresionante. O partida de pescuit nocturn nu necesita doar o pregatire adecvata in ceea ce priveste echipamentele, ci si un comportament specific. Tine cont de faptul ca vei avea parte de vizibilitate mult mai redusa la acele ore, comparativ cu vizibilitatea din timpul zilei, iar multe dintre simturile tale vor avea o eficienta redusa, ceea ce inseamna ca trebuie sa faci un efort suplimentar. In plus, gandeste-te si la comportamentul pestilor si acorda o atentie sporita modului in care vrei sa ii prinzi. Astfel, vei reusi sa atragi pestii pe care ii cauti si sa iti dezvolti abilitatile pentru pescuitul de noapte. Iată trei lucruri pe care trebuie să le faci pentru a avea șanse cât mai mari de a prinde pești:  Tine momeala in miscare Pe timp de noapte, pestii se folosesc de simturile auditive pentru a se deplasa si orienta, deoarece nu exista lumina. Acest lucru inseamna ca aproape orice miscare, chiar si una mica, poate fi usor detectata de catre pesti, astfel incat atentia lor poate fi atrasa cu spinnerbaits. Momeala pe care o folosesti nu este la fel de importanta, pe cat este miscarea constanta pentru a atrage atentia pestilor. Pe de alta parte, pestii rapitori de dimensiuni mai mari nu vad bine in intuneric, iar simtul lor auditiv …

Ce trebuie sa faci cand esti la pescuit noaptea? Despre pescuit »

Pescuitul este o activitate practicata, de obicei, in timpul zilei, insa, multe persoane aleg sa incerce si pescuitul nocturn. Totusi, este necesara o pregatire mai minutioasa daca alegi sa mergi la pescuit dupa lasarea serii. Cu toate acestea, daca te bazezi pe cateva strategii simple si te echipezi corespunzator, pescuitul noaptea poate fi foarte placut, chiar si pentru cei incepatori. Trebuie, asadar, sa te gandesti din timp la aspecte precum echipamentul de pescuit sau zona in care te vei deplasa, care poate fi cu apa dulce sau apa sarata, astfel incat sa ai succes. La fel ca in cazul pescuitului din timpul zilei, pregatirea si echiparea potrivite sunt esentiale. In plus, te poti folosi si de sfaturile din acest articol menite sa te ajute.

Momitoarele și method-urile folosite pe Dunăre vor fi obligatoriu de alte gramaje față de cele utilizate pe bălți. Gramajele pot fi cuprinse între 60-150 gr în funcție de intensitatea curentului. Regula este una simplă, valabilă și pentru pescuitul la coșuleț. La începutul partidei dacă năditorul este scurs pe substrat foarte mult este cazul să creștem greutatea. Spre exemplu dacă pescuim după un prag iar curentul este crescut și substratul uniform, indiferent de greutatea folosită, montura va ajunge tot în același punct (la baza pragului). De aceea, este greșit să lansăm la 10-20 m după prag, deoarece montura se va rostogoli, nada se va pierde și în același timp cresc și șansele de încurcare ale forfacului. O MARE GREȘEALĂ pe care o fac pescarii este aceea de a lansa la o distanța mai ridicată decât este necesar!!! Dacă tot am ajuns la acest subiect, o altă greșeală este aceea de a lansa în amonte de locul pe care pescuim. Curentul va scurge montura un timp mai îndelungat, iar șansele de a agăta cresc. Pentru o așezare corectă sunt de preferat aruncările orientate ușor către aval. Revenind la momitor și method, principalele specii pe care le putem viza sunt : crapul, amurul, carasul și plătica. Mreana, scobarul și morunașul se prind mai eficient la forface lungi și monturi cu coșuleț. Forfacele recomandate sunt de maxim 10-12 cm pentru ca momeala să stea cât mai aproape de nadă. Diferențele principale între momitor și method constau în modul de așezare pe substrat, cantitatea de nadă transportată și modul în care preparăm nada. Este lesne de înțeles că un momitor rotund se va rostogoli comparativ cu methodul ce are o formă plată. Desigur că sunt zone în care putem pescui și cu momitoare rotunde. Pentru locurile cu un curent ridicat au fost concepute momitoarele cu talpă din …

Momitor și method feeder Despre pescuit »

Coșuleț, method sau momitor? Toate funcționează, doar că alegerea diferă în funcție de condițiile pe care le oferă locul de pescuit și speciile vizate. Despre monturi am discutat și cu ocazia unui alt articol, dar la modul general. Coșuleț Pe scurt, cu ajutorul coșulețului putem pescui la toate speciile de pești pașnici existente în Dunăre. Principalele plusuri ale coșuletelor sunt : așezarea excelentă pe substrat, transportarea unei cantități mari de nadă pe vad și permiterea folosirii forfacelor cu fire subțiri. Pescuind des cu fir textil pe mulinetă, montura cu fir elastic este cea pe care o folosesc cel mai des. De ce fir textil? Firul textil ne oferă o vizibilitate excelentă a trăsăturilor atunci când pescuim la pești de talie mică și medie și folosim coșulețe grele (de peste 80-100 gr.) Lipsa elongației firului textil nu ajută să observăm mult mai rapid trăsăturile. Folosind un fir monofilament și coșuleț greu avem toate șansele să stăm cu pești agățați în cârlig minute în șir, fără a observa măcar un ,,țac” pe vârful lansetei. Ce rol are firul elastic? Firul elastic preia din șocurile generate de pești în timpul drilurilor și împedică dezdoirea cârligului ori ruperea forfacului. Practic, are rol de amortizor, compensând lipsa elongației firului textil. De menționat că, firul textil nu este recomandat în cazul peștilor de talie mare, de exemplu crapul. Poate fi folosit doar dacă mizăm pe cârlige mari și forface solide ce rezistă la șocurile produse de pești. În cazul monturilor de finețe, este de preferat monofilamentul datorită elongației ce ne ajută pe parcursul drilului. În cazul firelor monofilament putem miza pe monturi precum cea cu fir răsucit, treccia italiană sau pater noster. Desigur că putem apela și la clasica montură cu antitangle de plastic, dar pe parcurs este recomandat să renunțăm la aceasta deoarece prezintă o …

Monturi Despre pescuit »

Nicio partidă pe Dunăre nu ar trebui să înceapă fără sondarea apei. Indiferent că folosim un sonar ori un plumb de sondare, este important să știm pe ce adâncime plasăm montura și ce structuri există sub apă. Nu de puține ori am auzit afirmația : ,,am mers la pescuit pe Dunăre și am agățat 20 de monturi”… Dacă întreb ,,păi și ai sondat?” răspunsul este NU, în 99% din cazuri. Sondarea ne ajută să evităm agățăturile și implicit să micșorăm pierderile. Dacă pescuim la întâmplare iar montura se agață imediat după ce ajunge pe substrat, șansele să ne bucurăm de trăsături sunt inexistente. Cum sondăm mai exact? Cu ajutorul unui plumb de sondare (de preferat grippa sau un plumb plat ce nu se rostogolește pe substrat) vom face câteva aruncări succesive pe zone pe care pescuim. Lăsăm plumbul să ajungă pe substrat, după care îl recuperăm încet. Astfel, dacă există obstacole submerse plumbul se va bloca în acestea. În funcție de structură plumbul va ieși sau va rămâne agățat. Spre exemplu, în cazul unui copac șansele sunt reduse, iar dintr-un prag nu foarte abrupt, plumbul poate ieși mai ușor. În concluzie, localizarea și sondarea merg mână în mână. Dacă pescuim pe ,,apă liberă” (zonă fără structuri) și nu avem trăsături, motivul este unul simplu, cel mai probabil nu avem pești în zonă. În completare, dacă ne aflăm pe o zonă cu pietre, praguri și curent crescut și agățăm montură după montură, vina din nou ne aparține. Desigur că există și zone aproape impracticabile pentru feeder, dar ne putem da seama de acest lucru doar prin sondare. Dacă din 4-5 aruncări pe distanțe diferite am pierdut 4-5 plumbi, este clar că e cazul să ne mutăm.

Deși sună ca un clișeu, niciun articol despre pescuitul pe Dunăre nu trebuie să înceapă fără localizarea peștilor. Degeaba folosim cele mai bune momeli, nade, monturi, echipament etc. dacă nu pescuim pe zona potrivită! Cum localizăm peștii pe Dunăre? Pentru un pescar aflat la început de drum îi recomand următorul exercițiu de imaginație. Vom lua ca exemplu suprafața unui județ al României, oricare ar fi. Unde vom găsi o densitate ridicată a populației? În orașe, comune și sate, ori în câmp păduri sau munți? Același lucru este valabil și în cazul peștilor. Precum oamenii, peștii caută locurile în care se simt în siguranță, găsesc adăpost și le oferă hrană. Porțiunile pe care avem cele mai mari șanse să găsim peștii pe Dunăre sunt cele cu structuri submerse : copaci scufundați, praguri, pietre, gropi, etc. Aceste zone au tendința de a reține hrana adusă de curent și în același timp peștii se pot feri de forța acestuia. De asemeni, anafoarele (zonele cu un curent invers sensului de curgere al Dunării) prezintă interes deoarece peștii vor găsi hrană în jurul acestora.

Pescuitul la feeder pe Dunăre a luat o amploare considerabilă în ultimii ani. Tot mai mulți pescari cu experiență pe Dunăre renunță la metodele clasice în detrimentul feeder-ului. Pe de altă parte, destui pescari ce frecventează cu precădrere bălțile și lacurile se mută pe Dunăre în căutarea unor noi provocări. Pe scurt, există un interes crescut în rândul pescarilor români în ce privește pescuitul la feeder pe Dunăre. În momentul de față, tehnica feeder surclasează de departe pescuitul clasic la staționar pe substrat. Avantajele oferite de lansetele feeder (finețea monturilor, a nadei, pescuitul de precizie șamd.) aduc rezultate excelente. Cu ajutorul lansetei feeder putem prinde o varietate largă de specii pe Dunăre : plătică, caras, morunaș, scobar, mreană, crap sau amur. De asemeni, trăsăturile rapide și faptul că nu avem neapărată nevoie de partide lungi pentru a ne bucura de câțiva pești, determină pescarii să se îndrepte către pescuitul la feeder. Pe parcursul acestui articol îmi propun să conturez un mic ghid dedicat în special pescarilor începători la feeder pe Dunăre. Cum alegem locul de pescuit, ce monturi și nade să folosim, care sunt cu adevărat secretele pescuitului la feeder pe Dunăre, precum și răspunsul la alte întrebări esențiale, în cele ce urmează!

Glumind mai mult sau mai puțin, novacul este printre puținii pești ce pot fi prinși ,,la cârligul gol”. Efectul de nor creat de nadă, pune momeala de cârlig pe un plan secundar. Momeala în sine, fără a fi plasată aproape de nadă este absolut inutilă și nu ne poate aduce trăsături decât în mod accidental. Așadar, în cazul pescuitului la novac este necesar să punem accent întâi pe nadă și abia apoi pe momeala de cârlig. A.Tehnopuffi Momelile cele mai populare în pescuitul novacului sunt tehnopuffi. Tehnopuffi sunt boabe din polistiren ce imită boilies-urile pop up. În schimb sunt mult mai flotante și pot ridica cârlige de mari dimensiuni, motiv pentru care sunt atât de folosite. Tehnopuffi vin în diferite mărimi, culori și arome. Printre cele mai prinzătoare culori amintesc : galben, roșu și alb. B. Pufarine Pufarinele, denumite pufuleți sau puffi, sunt momeli expandate, realizate din porumb. Având o flotabilitate asemănătoare cu tehnopuffi, pufarinele pot fi folosite cu succes în pescuitulul fitofagului. Spre deosebire de tehnopuffi, sunt momeli de origine naturală. O altă deosebire constă în faptul că sunt momeli solubile ce nu rezistă la fel de mult precum o boabă artificială din polistiren. Timpul redus de dizolvare constă un dezavantaj pentru unii pescari. În schimb, gradul de atracție al pufarinelor este net superior față de tehnopuffi. Puffi se inmoaie precum un burete și pot fi absorbiți foarte ușor de către cei mai pretențioși pești. Acest principiu este valabil atât pentru novac, cât și pentru celelalte specii de ciprinide. Puffi vin in 3 mărimi, fiind recomandați cei medii și cei mari. Printre aromele des utilizate se numără usturoiul, mierea și căpșuna. C. Pop up, wafters și porumb artificial Toate cele 3 categorii de momeli prezintă înteres pentru novac atât timp cât sunt însoțite de nadă. Adesea se prind accidental …

Momeli pentru pescuitul la novac Despre pescuit »

Nadele dedicate novacului sunt de 2 tipuri: nade praf (groundbait) și tablete de tehnoplancton. Ambele variante sunt versatile și pot fi folosite pe o gamă largă de monturi și ape. A. Groundbait Mix-urile concepute pentru pescuitul novacului se diferențiază față de cele dedicate crapului / carasului șamd. prin norul creat și granulația destul de fină. De departe, cel mai important aspect este consistența nadei!!! Modul în care umectăm nada de novac precum și elementele de colare utilizate pot face diferența între o partidă reușită și una eșuată. Adesea, am auzit pescari plângându-se că unele nade de novac nu funcționează… NIMIC MAI FALS!!! Nadele de novac nu dau rezultate atunci când sunt preparate și folosite greșit. De-a lungul anilor, am avut câteva partide în care după ce am terminat nada de novac am înlocuit-o cu ttx. Deși ttx-ul este inferior unei nade concepute pentru novac, am reușit să păcălesc în continuare fitofagii prin norul creat. Pe scurt, unul din secretele pescuitului la novac, constă în prepararea nadei! În cazul monturii cu plută și momitor de plastic, după cum spuneam și mai sus sunt 2 variante. Ori supraumectăm nada și o facem aproximativ precum un terci, ori mizăm pe o nadă prăfoasă, slab umectată. Ambele variante creează un nor persistent. Dacă nada va sta ,,pietroi” timp de 30 minute sau mai mult în momitor și nu se va dizolva, este mult prea ,,legată”. Monturile cu momitor pe substrat necesită în schimb un grad de colare ceva mai ridicat. Este lesne de înțeles că în pescuitul pe bălți, nada poate fi ceva mai pufoasă pentru a se desface ceva mai ușor, iar pe ape curgătoare, nada va fi mult mai solidă, cu scopul de a rezista în curent. Pentru o dispersie mai bună a nadei o putem sita.   În ambele situații se pot …

Nade pentru pescuitul la novac Despre pescuit »

Monturile pentru novac se împart în 2 categorii : monturi pentru bălți / lacuri și monturi pentru râuri. Monturi folosite în pescuitul pe bălți Monturile utilizate în pescuitul novacului pe baltă sunt de 2 tipuri : monturi de suprafață (cu plută) și monturi de substrat. Novacii sunt pești ce pot fi prinși atât în suprafață, între ape, sau pe substrat. În funcție de anumite criterii vom căuta novacii pe diferite adâncimi, folosind monturile potrivite. A. Montura cu plută De departe, cea mai utilizată montură în pescuitul novacului pe bălți este cea cu plută. Datorită numeroaselor capturi obținute, dar și a faptului că este o montură ready made (gata făcută) tot mai mulți pescari o aleg. Montura cu plută poate fi legată în diferite variante. Cea mai comodă este cea cu năditor de plastic, prevăzută cu 5-6 cârlige. MARE ATENȚIE!!! Monturile de tip ,,bombă” ce depășesc 2 cârlige sunt permise doar pe bălțile private, în care sunt acceptate prin regulament. Pe apele publice, aceste monturi sunt INTERZISE, putând fi folosite doar dacă reducem numărul cârligelor la 2. Din moment ce am clarificat acest aspect, putem trece la realizarea monturii. Conform schiței indicate, pe firul principal vom pune mai întâi un opritor siliconic. După care, urmează plumbul culinsant, agrafa culisantă cu pluta, iar la final vom lega firul principal al mulinetei de vartejul de care este atașat năditorul. În interiorul năditorului vom plasa nadă de novac sau tablete de tehnoplancton. Nada sau conținutul tabletei se va dispersa treptat formând un nor ce va atrage novacul. Pe cârlige nu vom pune nicio momeală, deoarece nu este necesar. Cârligele vor fi aspirate odată cu norul creat. În momentul în care momitorul se va goli, pluta se va înclina, anunțându-ne că este timpul să introducem din nou nadă. Timpii de schimbare, durează între 20-30 minute. …

Monturi pentru pescuitul la novac Despre pescuit »

Asemeni crapului și amurului, novacul este un pește cu o forță deosebită. Având un comportament destul de agresiv în dril, este un pește greu de stăpânit și necesită echipament pe măsură. Personal, folosesc doar lansete de crap în pescuitul novacului. Lansete de 3.6-3.9 m, mulinete robuste, de 6000-8000 și fire monofilament de 0.40 mm. Pe râuri, echipamentul poate fi mult mai robust, pentru a rezista pe parcursul drilurilor solicitante. Pe lângă lansetele clasice de crap, pot fi folosite și lansete utilizate în pescuitul la staționar atât timp cât au o putere de aruncare de minim 100-120 gr. Pentru amatorii de senzații tari se poate pescui și cu feedere de tip heavy sau extra heavy, cu mențiunea că drilul va fi ceva mai lung comparativ cu o lansetă de crap. Minciogul trebuie să fie de asemeni unul solid, cu deschidere mare, pentru a face față și celor mai mari exemplare.

Pescuitul la novac atrage mulți pescari în fiecare an. Novacul stârnește interes prin drilurile spectaculoase, răspândirea pe o varietate largă de ape și faptul că este un pește căutat pentru consum. In urmă cu mult timp, se credea că novacii nu pot fi prinși prin metode sportive. Ce-i drept, în acel moment nu existau nade și monturi dedicate speciei. Treptat s-au dezvoltat tehnici noi de pescuit la novac, majoritatea brand-urilor de pescuit autohtone având în portofofiu diferite produse pentru novac. De menționat că novacul are un ,,frate” și anume sângerul. Sângerul este o specie distinctă, mult mai întâlnită decât novacul pe balțile și râurile din țară. Se prinde la fel și se hrănește pe aceleași zone. Nefiind un termen des întânit, mă voi referi în continuare atât la novac cât și la sânger, doar cu denumirea generică de novac.

După ce prinzi un pește, doi, trei și nu mai răspund la nălucă schimbă culoarea, dimensiunea sau modelul nălucii în același loc. – Dacă un pește îți ratează voblerul sau rotativa, schimbă rapid cu gumă și caută să o animezi pe loc acolo unde crezi că se află acesta. Și invers, dacă îți atacă o gumă schimbă pe un vobler sau o rotativă. – Păstrează-ți peștii pentru toate manșele de concurs. Adica, dacă ai un loc bun și ai siguranța că prinzi același loc în manșa următoare, nu scoate toți peștii din apă să-i punctezi. Este mai important să ai o constanță bună în fiecare manșă. Decât o manșă pe locul 1, iar următoarea cu gherlă sau pești prea puțini, mai bine constant și te vei ridica în clasamentul grupei. – Pe măsură ce peștii sunt mai apatici folosește un înaintaș de fuorocarbon mai subțire și gramaje din ce în ce mai mici. Pești vor răspunde mult mai bine pe un ansamblu mai ușor de pescuit. – Nu te apleca când introduci peștele în minciog, de cele mai multe ori ai șanse să-l scapi dacă faci greșeala asta. Stai drept în picioare si adu peștele la minciog cu vărful lansetei aproape de suprafata apei, până îl introduci în minciog. – Nu prelungi mai mult decât trebuie un drill. Pe măsură ce pierzi timp mai mult în drill, pe atât peștele are șanse mai mari să scape. Dar nici nu te grabi să tragi de el, că-l scapi. Trebuie să găsești un mix ideal între cele două. La textil, in special, caută să reglezi frâna mulinetei atât cât să aduci peștele prin apă foarte ușor, nu rapid. Atunci când peștii depășesc 25cm ai șanse mari să-i scapi, dacă forțezi peștele către minciog. – Locurile bune sunt de cele mai multe ori …

Tips and tricks Despre pescuit »

O să-ți recomand unele dintre năluciile clasice pentru pescuitul de competiție la păstrăv de pe mal, cu precizarea că nu ți le pot da chiar pe toate. Sunt cele general valabile, dar în afară de acestea sunt o grămadă multe altele ce nu le pot acoperi într-un articol pe blog. Idea este să ai baza de cunoștiințe, iar completarea finală să-ți aparțină. O altă precizare importantă. Să nu consideri faptul că dacă ai lansat în apă năluciile recomandate de mine o să se bată peștii pe ele și o să prinzi în concurs la fiecare lanseu. Fiecare dintre aceste năluci au moduri de recupere în apă pe care TU trebuie să le cunoști sau o să le descoperi singur! Cronologic ca importanță, o să încep cu rotativele și o să termin cu voblerele. Nu că voblerele sunt mai puțin importante, ci că voblerele au un timp limitat din atenția mea. Sigur că sunt pescari, inclusiv la mondiale care câștigă cu voblere, de aceea te încurajez să iei toate informațiile ca pe o recomandare, și nu ca pe aplicații fundamentale. Rotativele Mepps Aglia Nr. 2 și 00. Chiar dacă sunt rotative ieftine și banale, râmân unele dintre cele mai bune rotative cu care am pescuit eu. Mai mult, am văzut echipa Poloniei care ieșit campiona modială cu aceste tipuri de rotative. Rotativele Smith ARS. Oricare dintre dimensiunei, aceste rotative păcălesc pești. Faptul că bat instant când ajung pe suprafața apei le poți folosi inclusiv ca oscilante, deoarece au acțiune și pe cădere. Rotativele hand made. Și nu vorbesc aici despre TV – care nu sunt rele dar nici fantastice, unele merg, iar altele nu – ci despre rotative pe care mulți și le confecționează singuri. Rotativele hand made bune au în general corpuri cu bile din tungsten, în special ca să …

Cele mai utilizate năluci, cu cele mai bune rezultate în concurs Despre pescuit »

Cronologic, pe măsură ce trece timpul din concurs, fiecare manșă este diferită ca mod de pescuit. În primul rănd trebuie să-și faci o strategie în funcție de plecarea ta pe stand. Dacă pleci primul abordezi locurile intr-un fel, iar dacă pleci ultimul, în alt fel. O să o iau pe rând să înțelegi mai ușor. Ce trebuie să faci dacă pleci primul sau printre primii trei sau patru din grupă. Depinde foarte mult câte locuri (cotețe, în limbajul de concurs), sunt bune. Ce însemnă un loc bun? Este acel loc unde apa stă în urma unui repeziș de apă. Nu te interesează zone cu apă extrem de lină, unde apa nu se mișcă – ci acele găuri unde apa repede întâlnește zona cu apa care stă. Acolo se vor aduna peștii populați. Deasemenea, este important unde se afla acestă zonă. Ideal este să fie în partea de sus (amonte) a sectorului tău de pe râu, acolo unde au fost populați peștii din mai multe standuri. Iar acel coteț are în partea de jos mai multe standuri cu apa mică și curată, cu atât locul este mai bun. Peștii din zona de apă mică se vor muta în standul tău. Înainte de start, la vizualizare sectorului, numeri exact câte locuri bune ai și cauți să ocupi unul dintre acestea. Trebuie să te gândești că ceea ce îți spun eu aici sunt cunoscute și de alți pescari concurenți, astfel încât dacă ai concurenți care pleaca înaintea ta sunt foarte mari șanse ca aceste locuri să fie ocupate. În primele 10-15 minute din prima manșă peștii vor reacționa rapid la năluciile purtate în apă. Rotativa va fi una dintre cele mai eficiente în aceste minute, dar numai dacă ai suficientă suprafață de apă unde să o porți. Gândește bine abordarea locului, astfel încât …

Detalii și strategie de concurs Despre pescuit »