Plătica este un pește de apă dulce foarte răspândit în România, gâsindu-se atât în Dunăre, cât și lacuri și iazuri. Consumul de plătică, la fel ca și în cazul altor specii de pește, aduce numeroase beneficii pentru sănătate.
Plătica face parte din familia Cyprinidae, aceeași din care face parte și crapul. Ca și acesta, plătica are o carne gustoasă și este folosită adesea în rețete savuroase cu pește proaspăt.
Despre plătică – unde trăiește, cum arată, ce mănâncă
Plătica, ce are denumirea știițifică de Abramis brama, este răspândită în Europa la nord de Alpi și Pirinei ca și în peninsula Balcanică, Marea Caspică, Marea Neagră și Lacul Aral.
O subspecie numită plătica de Dunăre (Abramis brama danubii) trăiește în Delta Dunării, iar subspecia „ Abramis brama orientalis” trăiește în Marea Caspică și Lacul Aral. In general plătica trăiește în apele cu un curs domol, canale sau lacuri cu depuneri de mâl pe fund. Peștii trăiesc în grupuri mici pe fundul apei în apropiere de țărmuri.
Perioada depunerii icrelor durează aproximativ 2 săptămâni și are loc în lunile aprilie și iulie. Puietul eclozează la 3 – 12 zile și se va fixa pe plantele acvatice. Puietul atinge vârsta maturității sexuale la 3 – 4 ani. Potențialul de înmulțire al plăticii este enorm în apele cu adâncime mică și hrană abundentă. Această înmulțire excesivă este frânată de peștii răpitori și cei care consumă puiet. În prezent plătica nu este o specie periclitată.