în primul rând, pluta servește ca un indicator vizual la mușcătură care ajută un pescar să evalueze starea subacvatică a cârligului cu momeală și să decidă dacă să înceapă inteparea si recuperarea firului;Bineinteles pescarul va fi concentrat atunci cand pluta este in apa. în al doilea rând, poate lasa cârligul și momeala la o adâncime predeterminată (intre ape sau pe fund), ceea ce îl ajută pe un pescar să vizeze mai multi peștii specifici; și, în sfârșit, datorită flotabilității sale , poate transporta cârligul cu momeală în zone de apă altfel inaccesibile cum ar fi la ochiuri de stuf papura sau iarba. Plutele Plutele au diferite dimensiuni și forme și pot fi realizate din diverse materiale, cum ar fi cocean,papura,sudan, spumă, lemn de balsa , plută sau plastic. Pluta este folosita pentru a permite pescarului să arunce o momeală departe de țărm sau de barcă, menținând în același timp un punct de referință unde momeala este spre deosebire de pescuitul de fund sau de pescuit. Pescarul va selecta un plutitor adecvat după ce ține cont de puterea curentului (dacă există), de viteza vântului, de dimensiunea momelii pe care o folosește, de adâncimea la care pescarul dorește să prezinte acea momeală și de distanța la care se află. momeala trebuie aruncată.

Pescuit la pluta, secretele si placerea pescuitului cu pluta – Această tehnică este poate cea mai veche si distractivă pe care o puteți avea atunci când pescuiți la oblete, babusca, rosioara, caras sau crap și, probabil, cea mai versatilă, mai ales când pescuiți in lacurile din Delta Dunarii, canale, balti etc. sau zone si culoare cu stuf,papura, iarba “la ochiuri” ..aproape de mal sau la distante de până la 10-15 metri de mal. Nu este nimic mai frumos ca atunci cand vezi pluta cum pleaca sau se salta de la suprafață și apoi incepe agitatia apei din lac si observi ca ai un caras la kg in carlig sau incepe lupta cu un crap. Pescuitul cu pluta este atât relaxant, cât și interesant! Ca și în cazul pescuitului de fund, o greutate din plumb este atașată de fir și apoi momeala este pusă pe cârlig. Diferența este că o pluta este plasata în linie pentru a ține cârligul oriunde ai vrea să fie în apă, în loc să-l lași să cadă pe fund. Avantajul acestui lucru este că puteți viza speciile care înoată între ape. Puteti accesa categoria Speciile de pești pentru a obține ajutor în localizarea acestora si unde le veți găsi.Odată ce ați lansat, este un joc de așteptare până când vedeți pluta dispărând și apoi începe entuziasmul! Desigur, sa nu uitam si de pescuitul la distanta cu pluta culisanta sau pescuitul la “pasarica” sau plimbatoare cum spun pescarii,  putem folosi mai multe metode cum ar fi cu telescopica din fibra sau carbon,metodele clasice cu stuful,trestia, un bat din bambus sau piper care cred ca unii inca le mai aveti prin casa. Dar, din nou, având în vedere dupa mulți ani de cercetare și dezvoltare realizată de pescari specialiști, ne putem perfecționa abordarea pentru a folosi multe dintre tehnicile de succes care …

Pescuit la pluta, secretele si placerea pescuitului cu pluta Despre pescuit »

Ordinul privind prohibiția pescuitului în anul 2023 interzice: – utilizarea beam-traulului și a dragei hidraulice pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” de la mal până la izobata de 20 m, pe toată lungimea liniei litorale, de la granița cu Ucraina (45°11’N) până la Cap Midia (44°20’N). – folosirea năvoadelor pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării, complexul Razim – Sinoe și în celelalte lacuri litorale, în perioada 1 aprilie – 30 septembrie inclusiv și când cota Dunării la Tulcea este sub 100 cm și a setcilor când cota fluviului Dunărea, în dreptul localității Tulcea, este sub 50 cm; – folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în bălțile, lacurile, gârlele și canalele de pe teritoriul Rezervației Biosferei “Delta Dunării”, în perioada 7 iunie – 30 septembrie inclusiv, cu excepția setcilor compuse având latura ochiului plasei de a=70/100 mm, 2a= 140/200 mm; – folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în complexul Somova Parcheș, Razim – Sinoe și în celelalte lacuri litorale, tot timpul anului; – pe teritoriul Rezervației Biosferei “Delta Dunării” este interzis pescuitul cu cârlige cu nadă tip paragate. – pescarii ce desfășoară activități de pescuit recreativ/sportiv pe teritoriul RBDD nu pot transporta o cantitate mai mare de pește mai mare de 10 kg/pescar sau 15 kg/familie, indiferent de numărul de zile în care au desfășurat activitatea.

Se interzice pescuitul comercial, recreativ/sportiv și familial, al următoarelor speciilor de pești și al altor viețuitoare acvatice vii, după cum urmează: știuca, de la data intrării în vigoare a prezentului Ordin până la data de 20 martie, fără a aduce atingere prevederilor art. (1); șalăul și bibanul în perioada 20 martie -7 iunie inclusiv; racul (Astacus leptodactylus) pentru femele, în perioada 1 ianuarie – 9 aprilie, inclusiv și 1 -30 septembrie și 1 noiembrie – 10 decembrie inclusiv, iar pentru masculi, în perioada 1-30 septembrie și 1 noiembrie – 10 decembrie inclusiv, pe teritoriul RBDD; linul (Tinca tinca), în perioada 7 iunie – 6 iulie inclusiv, pe teritoriul RBDD; sturionii tot timpul anului cu excepția pescuitului în scop științific. Pe teritoriul RBDD, în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul recreativ/sportiv al speciilor știucă, șalău, somn și crap este permis numai cu eliberarea imediată a tuturor capturilor din aceste specii (catch & release), cu reținerea unui singur exemplar/zi, dar nu mai mare de 3 kg, dintr-o singură specie. Din prevederile Ordinului privind prohibiția pescuitului în scop comercial, familial și recreativ/sportiv al speciilor de rizeafcă și scrumbie de Dunăre, aceasta se stabilește pe sectoare, astfel (Art. 7): – pe sectorul de Dunăre și brațele sale, de la Marea Neagră până la Ceatal Chilia, Mm 43, pe o durată de 10 zile, în perioada 20 martie – 29 martie 2023 inclusiv; – pe sectorul de Dunăre și brațele sale, de la Ceatal Chilia, Mm 43, până la Vadul Oii, km 238, pe o durată de 15 de zile, în perioada în perioada 24 martie – 7 aprilie 2023 inclusiv; – pescuitul scrumbiei este interzis în tot cursul anului în fața gurilor de vărsare a Dunării în mare pe o adâncime de 5 km în largul mării și pe un coridor lat de 2 km socotit câte …

Perioada de prohibitie 2023 – Monitorul Oficial partea 3 Despre pescuit »

Prezentul Ordin instituie măsuri de prohibiție pentru pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și al altor viețuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie – 7 iunie inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, pe o durată de 45 de zile, în perioada 24 aprilie – 7 iunie inclusiv, cu excepțiile prevăzute în ordin. Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în zona economică Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, pe o durată de 60 de zile, în perioada 09 aprilie – 07 iunie inclusiv. Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în apele care constituie frontieră de stat cu Ucraina, inclusiv Golful Musura, pe o durată de 45 de zile, în perioada 16 aprilie – 30 mai 2023 inclusiv. Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în Complexul Razim – Sinoe și lacurile litorale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 09 aprilie – 07 iunie inclusiv. Se declară zone de refacere biologică pentru resursele acvatice vii, în perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării (RBDD), următoarele: – Dunărea Veche, sectorul cuprins între confluența cu canalul Sulina, de la Mm 8+900 și până la confluența cu Canalul Răducu, tot timpul anului; – Lacul Gâsca din Complexul Somova – Parcheș, tot timpul anului; – Lacurile Erenciuc și Zmeica, tot timpul anului; – Canalul Bărbosu (canal care face legătura între Canal Cardon și Canal Letea); – Canalul de legătură Lopatna, zona cuprinsă între lacul Matița și lacul Merhei, în perioada …

Perioada de prohibitie 2023 – Monitorul Oficial partea 2 Despre pescuit »

Perioada de prohibitie 2023 – Monitorul Oficial Ordin prohibitie 2023 monitorul oficial – Informatii generale online despre perioadele de prohibitie in 2023. Perioada de prohibitie in 2023 pentru pescuitul in scop comercial, recreativ/sportiv si familial este de 60 zile in perioada 9 aprilie – 7 iunie inclusiv. Noua perioada de prohibitie in apele care constituie frontiera de stat se instituie pe o durata de 45 de zile, in perioada 24 aprilie – 07 iunie inclusiv, cu exceptiile prevazute in prezentul ordin. Apele de la frontiera de stat cu Republica Bulgaria, interzis pescuitul pe o durata de 45 de zile, in perioada 16 aprilie – 30 mai inclusiv. Pentru apele care constituie frontiera de stat cu Ucraina, inclusiv Golful Musura, se interzice pescuitul pe o durata de 45 de zile, in perioada 16 aprilie – 30 mai inclusiv. Pe teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, in afara perioadelor de prohibitie, pescuitul recreativ/sportiv al speciilor stiuca, salau, somn si crap, este permis numai cu eliberarea imediata a tuturor capturilor din aceste specii (catch& release), cu retinerea unui singur exemplar/zi, dar nu mai mare de 3kg, maxim din 2 specii. Pescarii ce desfasoara activitati de pescuit recreativ/sportiv pe teritoriul Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii” nu pot transporta o cantitate de peste mai mare de 10 kg/pescar sau 15 kg/familie, indiferent de numarul de zile in care au desfasurat activitatea. Pe teritoriul Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii” este interzis pescuitul recreativ/sportiv pe lacurile si canalele care nu sunt mentionate anexa 3 din Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale si al ministrului mediului si padurilor nr. 159/1266 din 24 iunie 2011 privind aprobarea conditiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv si modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv in zonele naturale protejate. Administrația Rezervației Biosferei “Delta Dunării” (ARBDD) informează că în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75/27.01.2023 a fost …

Perioada de prohibitie 2023 – Monitorul Oficial partea 1 Despre pescuit »

Art. 6. -(1) Se interzice pescuitul comercial, recreativ/sportiv şi familial al speciilor de peşti şi al altor vieţuitoare acvatice vii, după cum urmează: a) ştiuca, de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 20 martie, fără a aduce atingere prevederilor art. 1; b) şalăul şi bibanul, în perioada 20 martie – 7 iunie inclusiv; c) pietrarul (Zingel zingel), fusarul (Zingel strebel), ghiborţul de râu (Gymnocephalus baloni), cernuşca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), şalăul vărgat (Sander volgense), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostriţa (Hucho hucho), mihalţul (Lota lota) şi caracuda (Carassius carassius), precum şi alte vieţuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, tot timpul anului; d) coregonul şi lipanul, tot timpul anului; e) păstrăvul de mare, tot timpul anului; f) păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu şi păstrăvul fântânel, de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 31 martie inclusiv şi 1 octombrie-31 decembrie; g) sturionii, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului în scop ştiinţific; h) racul de râu (Astacus astacus), de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 15 iunie inclusiv şi în perioada 15 octombrie – 31 decembrie inclusiv; i) capturarea lipitorilor medicinale (Hirudo verbana), pe o durată de 62 de zile, în perioada 15 iunie – 16 august inclusiv; j) racul (Astacus leptodactylus), pentru femele, în perioada 1 ianuarie – 9 aprilie, inclusiv şi 1-30 septembrie şi 1 noiembrie – 10 decembrie inclusiv, iar pentru masculi, în perioada 1- 30 septembrie şi 1 noiembrie – 10 decembrie inclusiv, pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei …

Specii şi perioade de prohibiţie Despre pescuit »

Rechin (15 martie – 15 aprilie si 15 octombrie – 30 noiembrie) – Interzis retinerea, detinerea si comercializarea Femela de rechin gestanta ( Tot timpul anului ) – Interzis retinerea la bord Sturion ( Tot timpul anului, cu exceptia pescuitului in scop stiintific ) – Interzis pescuitul Gobiid ( 15 aprilie – 15 mai ) – Interzis pescuitul Delfin ( Tot timpul anului ) – Pescuit interzis, raportarea capturilor accidentale obligatorie Calcan ( 15 aprilie – 15 iunie ) – Pescuit permis cu unelte (setci) cu dimensiunea ochiului de plasa egala sau mai mare de 400 mm si dimensiunea minima a exemplarelor retinute de cel putin 45 cm (lungime totala). Numar maxim de zile de pescuit: 180 pe an. Nota: Alte specii marine de peste, cu exceptia celor specificate in tabelele de pescuit sunt permise la pescuit cu uneltele autorizate, fara a incalca restrictiile generale privind perioada de prohibitie si respectand obligatiile posesorului de permis de pescuit.

Ştiuca – De la intrarea în vigoare până la 20 martie Şalăul şi bibanul- 20 martie – 7 iunie Pietrar, fusar, ghiborţ de râu, cernuşcă, şalăul vărgat, asprete, pecarină, guvid, zglăvoacă răsăriteană, lostriţă, mihalţ şi caracudă – Tot timpul anului Coregon şi lipan – Tot timpul anului Păstrăv de mare – Tot timpul anului Păstrăv indigen, curcubeu şi fântânel – De la intrarea în vigoare până la 31 martie și 1 octombrie-31 decembrie Sturionii – Tot timpul anului cu excepția pescuitului în scop științific Racul de râu – De la intrarea în vigoare până la 15 iunie inclusiv și 15 octombrie – 31 decembrie inclusiv Capturarea lipitorilor medicinale – 15 iunie – 16 august inclusiv Racul (femele) – 1 ianuarie – 9 aprilie, 1-30 septembrie și 1 noiembrie – 10 decembrie inclusiv Racul (masculi) – 1-30 septembrie și 1 noiembrie – 10 decembrie inclusiv pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” Linul – 7 iunie – 6 iulie inclusiv pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”

Prohibitia la pescuit se refera la interzicerea sau limitarea activitatii de pescuit intr-o anumita zona sau perioada de timp. Aceasta poate fi impusa pentru a proteja speciile de pesti sau ecosistemele acvatice, sau pentru a permite regenerarea populatiei de pesti. Prohibitia poate fi temporara sau permanenta si poate fi impusa de autoritatile locale sau guvernamentale. Prohibitia la pescuit este strans legata de perioada de depunere a icrelor de catre diverse specii de pesti. In multe zone, se impun prohibitii de pescuit temporare in perioada de reproducere a pestilor, pentru a permite populatiei de pesti sa se reproduca in siguranta si fara a fi perturbate de activitatea de pescuit. Acest lucru este esential pentru mentinerea echilibrului ecologic, pentru regenerare și refacere a resurselor acvatice vii si a biodiversitatii in ecosistemele acvatice.

Habitatele piscicole naturale – 9 aprilie – 7 iunie Dunărea – pe frontiera cu Bulgaria – 16 aprilie – 30 mai Dunărea – frontieră cu Ucraina – 16 aprilie – 30 mai Frontiera de stat (Alta decat Dunarea) – 24 aprilie – 7 iunie Râul Prut și zone limitrofe – 9 aprilie – 7 iunie Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic – 9 aprilie – 7 iunie Complexul Razim-Sinoe și lacurile litorale – 9 aprilie – 7 iunie

Pe scurt, la orice temperatura între 4 și 34 de grade. Doar că nu în mod egal. Un studiu de piscicultura de la College of Animal Sciences and Technology, Northeast Agricultural University, Harbin 150030, China  referitor la Efectul temperaturii apei asupra ritmului de hrănire la crapul comun (Cyprinus carpio haematopterus Temminck et Schlegel) arată câteva date de interes și pentru noi, ca pescari. Ritmul de hrănire zilnica al crapului comun a fost investigat pe un interval de temperatură de la 4°C până la 34°C. Rezultatele au indicat clar faptul că peștii deși, se hrănesc la toate temperaturile, sunt direct influențați de acestea in doua aspecte: cantitatea totala de hrana pe care o ingera,  momentele în care au vârfuri de activitate.  A existat o diferență semnificativă în rata zilnică de hrănire la diferite temperaturi ale apei. Totuși, in general,  de la 8:00–11:00 a.m. și 19:00–23:00 p.m.,  cantitățile de hrănire au fost mai mari, situate în medie între  10,68%–32,53% și 16,25. %–33,41% din aportul zilnic total. Atât crapul adult, cât și cel juvenil au atins rata maximă de hrănire zilnică la 28 de grade Celsius, crapul adult consumând echivalentul a  2,84% din masa lor corporală, iar crapul juvenil ajungând la 12,06%. Rata de hrănire a scăzut brusc la 34 de grade Celsius, crapii adulți hrănindu-se la o rată de doar 0,74% din masa lor corporală și crapii juvenili la 9,45%. La temperaturi sub 10°C, vârfurile sau perioadele maxime de hrănire au fost între 8:00–11:00 a.m. și de la 19:00 p.m. până la 4:00 a.m. La 6°C, atât adulții, cât și tinerii se hrăneau, dar cantitățile de hrănire au fost doar 0,01% și 0,35% din masa corporală. Ratele zilnice de hrănire ale adulților și tinerilor au ajuns la 1,21% și, respectiv, 2,63% la 14°C.

Când temperatura începe să scadă, este important să luați în considerare faptul că toate speciile de pești vor începe să caute anumite zone pentru iernat. Peștii vor migra în diferite zone ale lacurilor sau râuri, pentru a supraviețui iernii. Aceasta înseamnă că atunci când temperatura începe să scadă, veți vedea mai mulți pești grupați în anumite zone. Cu cât temperatura apei este mai scăzută cu atât este mai mare probabilitatea ca aceste zone sa presupună apă mai adâncă. Aici vor rămâne în marea majoritate a timpului, cu mici excepții ce au loc de regula după miezul zilei, când se pot deplasa pentru a se hrăni. Dacă vara, peștii se vor hrăni în general mai mult dimineața sau după ce soarele a apus, În timpul iernii, peștele se va hrăni mai degrabă la prânz sau în timpul zilei. Dacă apa nu este înghețată, acest lucru poate însemna că putem căuta peștii în anumite zone în funcție de momentul zilei chiar și iarna. Din acest motiv, este important să vă ajustați tactica în funcție de condițiile meteorologice. Dar haide sa vedem care sunt zonele ce merită încercate, iarna. Pe apele de munte, păstrăvii „hibernează” individual, uneori îngropându-se în noroiul de pe fundul lacurilor sau în zone cu curent slab și adâncime mare pe râuri. Devine aproape inactiv dacă apa scade la 4 grade Celsius. Alți pești, cum ar fi cleanul si scobarul rămân mai activi, doar ca se grupează în bancuri mari și se mută în porțiunile mai adânci și mai line ale râurilor. Cele mai adesea bancurile de scobari preferă zonele de iernat în care albia râului este relativ regulată, cu adâncimi de peste 2 m, unde curentul de apă este slab și substratul este tare. Cel mai productiv pescuit de iarnă este cel al peștilor prădători (stiucă,biban), deoarece aceștia au nevoie de energie suplimentară …

Unde stau peștii iarna? Despre pescuit »

Acum ca suntem familiarizați cu influența pe care o poate avea temperatura apei asupra peștilor, trebuie să vedem cum o transpunem în practică, ținând cont că există și mulți alți factori în joc. În apa rece, enzimele care digeră hrana, aflate în tubul digestiv al peștilor, acționează foarte lent. Prin urmare, este nevoie de destul de mult timp pentru ca ceea ce mănâncă un pește să fie complet digerat și utilizat, iar peștii sunt aproape inactivi în aceasta perioada de digestie. Pe măsură ce apa se încălzește, aceste enzime sunt activate și peștii mănâncă mai des. Așadar, nada noastră trebuie adaptată atât cantitativ cât și calitativ în funcție de acest aspect în stilurile de pescuit staționar sau crap. Nădirea trebuie făcută cu elemente care sunt ușor digerabile, particule care se dizolva sau digera ușor (pelete, solubile etc). In caz contrar, ne putem sabota singuri partida, introducând elemente care vor reduce șansele ca pestele care se hrănește în zona, să fie mai apuce să fie atras și de momeala de la cârlig. În mod similar, atunci când apa este prea caldă, deoarece aceasta nu conține suficient oxigen, determina peștii sa devin inactivi. In aceste momente, locurile in care apa este mai oxigenata (izvoare submerse, lângă aeratoare, la intrarea apei in lac, oriunde se produce mișcarea suprafeței apei mai des), vor deveni și locurile in care vom găsi peștii adunați. Totuși, în timp ce temperaturile apei joacă un rol important în felul în care peștii se vor hrăni, temperatura nu este singurul factor care afectează peștele. Calitatea apei, adâncimea apei, disponibilitatea hranei naturale și densitatea de pești într-o apă sunt, de asemenea, factori de care vom dori să ținem cont atunci când vizăm anumiți pești. În timp ce e de dorit să ne  asigurăm că suntem la pescuit pe o apă care …

De ce nu trage peștele? Despre pescuit »

Dacă înțelegem modul în care schimbările de temperatură a apei afectează obiceiurile de hrănire a peștilor înțelegem unde să-i căutăm și să-i pescuim. Iar noi, ca pescari, suntem întotdeauna într-o continua căutare a răspunsului la întrebarea ce fac peștii.   Când temperatura apei crește, primăvara, nivelul de activitate al peștilor crește. În timpul verii, activitatea de hrănire a peștilor(indiferent de specie) și ratele de hrănire sunt de obicei cele mai ridicate atunci când temperaturile apei sunt în jurul valorii de 20 grade Celsius. Ratele de hrănire a peștilor scad semnificativ atunci când temperaturile apei scad sub 8-10 grade Celsius, iar majoritatea peștilor vor fi, în general, inactivi atunci când temperaturile apei sunt sub 4-5 grade Celsius.. Când temperatura apei se schimbă, poate avea un efect mare atât asupra peștilor, cât și asupra pescuitului. De asemenea, poate avea un efect mare asupra peștilor pe care încercați să îi prindeți. Trebuie, așadar să înțelegem cum abordam  pescuitul atunci când temperatura apei se schimbă.