Informatii utile pentru pescari

Atunci cand avem o varga si dorim sa o dotam cu o linie noua, primul lucru la care ne gadim este ce fir luam, daca acesta rezista la solicitarile capturiilor pe care ni le dorim in juvelnic( apoi urmeaza carligul: cat de mic sa fie, ce culoare. Deseori, pe ultimul plan este lasata pluta si apoi plumbii. Numai ca sunt situatii cand reusita unei partide este hotarata chiar de acest ultim element ! pluta care are rolul de semnalizator care ne avertizeaza, mai mult sau mai putin eficient, ca pestii ataca momeala.  In functie de pretentiile noastre de natura estetica sau functionala, pluta  poate fi realizata din materiale primare ca varful unui cocean de porumb, o pana de gasca etc. sau materiale compozite din lemn de esenta speciala ‘balsa “, plastic, pluta. Partea din pluta care ramane deasupra luciului apei se numeste antena. Mai departe, in functie de distanta la care pescuim si de acuitatea noastra vizuala, antenele plutelor vor fi viu colorate, asa incat sa existe un contrast suficient intre culoarea apei si culoarea antenei.  Cand distanta este mai mare acestea pot fi prevazute in varf cu o bobita viu colorata realizata din polistiren expandat,de lemn de balsa sau plastic . Cea mai importanta cerinta pe care toate plutele trebuie sa o asigure este flotabilitatea.Odata aleasa, pluta trebuie lestata cu ajutorul unor plumbi calibrati, asa incat aceasta sa aiba o pozitie in general verticala pe luciul apei.  Plutele de firma au marcate pe corp si antena o serie de repere care ne indica nivelul optim de scufundare, fiind inscrisa si greutatea plumbilor pentru lestare. Insa ce nu se stie este ca forma plutei joaca un rol esential in viteza de reactie a acesteia si durata timpului de revenire la suprafata atunci cand pestele trage.  O pluta scufundata care revine foarte repede in pozitia initiala va fi denumita “pluta rapida” iar in cazul opus, cand revine mai lent la pozitia …

Secretele plutelor de pescuit Despre pescuit »

In principiu, folosim o pluta cat mai mica, deci si o greutate cat mai mica, in functie de imprejurarile in care pescuim. Astfel vom avea un pescuit sensibil. Carligele: Marimea acestora depinde in primul rand de specia de peste pe care o pescuim. Evitarea rateurilor muscaturilor: daca pluta se scufunda deodata in adanc, semnalizeaza cu mici socuri regulate, deci, in mod normal, dupa inteparea noastra, ar trebui ca prada sa fie prinsa” in carlig. Caznele rateurilor pot fi ori atacul boartei marunte care “ciuguleste” momeala, sau unele neconcordante intre volumul mare al momelii si al carligului si greutatea mica a pestelui. Experienta unor pescari consacrati si buni observatori arata ca unii  pesti ciupesc chiar si firul de nailon verde, crezand ca este vegetatie. Sunt unele rateuri provocate de viteza pestilor cand se reped asupra momelii, mai ales daca sunt in grup si trag mai multi de momeala. In general, pescarul poate interpreta majoritatea rateurilor:Cand avem o pluta cu struna si plumb verificate si suficient de lunga, care se scufunda toata destul de brusc si nu putem agata pestele, inseamna ca avem deja face cu un grup de pesti prea vioi sau flamanzi, sau plumbul este prea mare. In acest caz reducem din greutatea plumbului, dar nu prea mult!  Cand pluta “zbarnaie”, cum spun pescarii, adica la o muscatura de peste mic, la o apa lina, pluta floteaza elastic, scurt, in sus si in jos, inselator, dar nu se scufunda sub apa, iar momeala este mancata, inseamna ca aranjamentul pluta,struna ,plumbi este nereglat. Greseala consta in volumul mare al plutei nesensibila fata de greutatea plumbilor. Din aceste motive pestele de talie mica, ca rosioara, etc. cand musca momeala, aceasta are socuri rigide, il determina sa scuipe imediat momeala, inainte ca pescarul sa poata intepa. Sa se retina deci ca linia pluta,plumbii,momeala trebuie sa fie in asa fel echilibrata, incat atunci cand momeala este muscata, pestele sa o poata deplasa in  jos natural, fara socuri, sau, cum spun pescarii, “sa …

Plutele – Partea 3 Despre pescuit »

Partea care intra in apa se vopseste in maro, negru sau verde, dupa cum este vegetatia in acel anotimp. Plumbii: Scopul lor este sa pastreze momeala la adancimea dorita, astfel incat firul de la pluta pana la momeala sa fie intins in pozitie verticala. Se folosesc alice despicate sau tubulete mici, asa numitii plumbi CULISANTI. Important este ca plumbul folosit sa fie moale, pentru ca la eventualele ajustari cu pluta sa se desprinda usor cu unghia si sa se taie cu briceagul.  Formele cele mai indicate ale plumbilor sunt cele alungite la ambele capete sau ca o picatura.Greutatea plumbilor de pe o linie trebuie astfel aleasa incat pluta sa fie scufundata putin, la 3/4. La aprecierea greutatii trebuie sa tinem totdeauna cont si de greutatea momelii. Greutatea plutei mai trebuie aleasa si in functie de forta curentului apei in care pescuim sau de intensitatea valurilor, apoi in functie de marimea pestilor din apa si nu in ultimul rand, de distanta la care vrem sa aruncam momeala. Asezarea plumbilor pe fir este diferita si se face atat in functie de viteza curentului apei, cat si in functie de cat de repede vrem sa coboare momeala.  Daca, de exemplu, pescuim babusca la o adancime mare sau chiar pe fundul apei si avem o greutate usoara, momeala o vor manca obletii sau rosioarele in momentul in care aceasta coboara incet. In apele curgatoare vom plasa greutatile mici grupate mai spre carlig la fel si in apele statatoare, daca vrem ca ele sa cada repede la fund. In caz contrar, micile greutati vor fi grupate mai spre pluta. Primul plumb il fixam la o distanta de 20-30 cm de la legatura strunei. Cand pescuim chiar deasupra fundului apei, cu momeala grea, punem plumbul mai departe de ac.  Tot in cazul acesta, dar cu momeli relativ usoare si pentru ca momeala sa se tina spre fundul apei, este bine sa asezam la aproxiroativ 10-15 cm de ac o alice foarte mica si la alti 15-20 cm de aceasta, alta, …

Plutele – Partea 2 Despre pescuit »

De obicei, linia dintre flotor și cârlig va avea greutăți mici atașate, asigurându-se că plutitorul stă vertical în apă, rămânând vizibil doar un mic vârf viu colorat. Restul plutitorului este de obicei finisat într-o culoare neutră plictisitoare pentru a-l face cât mai puțin vizibil pentru pește. Fiecare stil de plutitor este proiectat pentru a fi utilizat în anumite tipuri de condiții, cum ar fi râuri lente sau rapide, apă cu vânt sau calmă sau ape mici înguste, cum ar fi canalele. Înainte de aproximativ 1800, pescarii își făceau propriile plute, o practică pe care mulți o continuă și astăzi. Pe măsură ce pescuitul a devenit mai popular, companiile au început să produca plute în diferite stiluri pentru a satisface cererea în creștere. Aceasta tehnica se refera in primul rand la pescuitul de finete la pestele albitura, mai marunt ca albitura, rosioara, lin, caracuda, platica etc. precum si a  pestilor mari. Alegerea locului pentru pescuitul cu pluta se face pe malurile cat mai aparate de vant, adica dupa o perdea de copaci, dupa damburi sau sub maluri inalte, sub  protectia stufului, in ochiuri sau lacase facute de pescar in lac sau rau. apele curgatoare, locul trebuie ales fara vartejuri. Adancimea locului de pescuit trebuie sa se cunoasca in prealabil si se poate masura cel mai bine cu un fir cu plumb. %e asemenea, este foarte important sa se cunoasca structura fundului unde va sta momeala. Fundul albiei nu trebuie sa aiba obstacole din lemn, crengi sau stuf uscat ori alta vegetatie. Obstacolele din apa vor trebui sa fie cunoscute sau inlaturate, cele mai recomandabile fiind vadurile cunoscute sau cele formate chiar de noi prin curatirea fundului albiei. Tehnica pescuitului cu undita si pluta pare a fi foarte simpla, iar dotarea, clasica: varga, pluta, firul, plumbul, carligul, momeala, eventual mulineta. Importante sunt alegerea lungimii vergii si actiunea varfului ei. Alegerea lungimii depinde de distanta de la care pescuim, de la mal sau …

Plutele – Partea 1 Despre pescuit »

în primul rând, pluta servește ca un indicator vizual la mușcătură care ajută un pescar să evalueze starea subacvatică a cârligului cu momeală și să decidă dacă să înceapă inteparea si recuperarea firului;Bineinteles pescarul va fi concentrat atunci cand pluta este in apa. în al doilea rând, poate lasa cârligul și momeala la o adâncime predeterminată (intre ape sau pe fund), ceea ce îl ajută pe un pescar să vizeze mai multi peștii specifici; și, în sfârșit, datorită flotabilității sale , poate transporta cârligul cu momeală în zone de apă altfel inaccesibile cum ar fi la ochiuri de stuf papura sau iarba. Plutele Plutele au diferite dimensiuni și forme și pot fi realizate din diverse materiale, cum ar fi cocean,papura,sudan, spumă, lemn de balsa , plută sau plastic. Pluta este folosita pentru a permite pescarului să arunce o momeală departe de țărm sau de barcă, menținând în același timp un punct de referință unde momeala este spre deosebire de pescuitul de fund sau de pescuit. Pescarul va selecta un plutitor adecvat după ce ține cont de puterea curentului (dacă există), de viteza vântului, de dimensiunea momelii pe care o folosește, de adâncimea la care pescarul dorește să prezinte acea momeală și de distanța la care se află. momeala trebuie aruncată.

Pescuit la pluta, secretele si placerea pescuitului cu pluta – Această tehnică este poate cea mai veche si distractivă pe care o puteți avea atunci când pescuiți la oblete, babusca, rosioara, caras sau crap și, probabil, cea mai versatilă, mai ales când pescuiți in lacurile din Delta Dunarii, canale, balti etc. sau zone si culoare cu stuf,papura, iarba “la ochiuri” ..aproape de mal sau la distante de până la 10-15 metri de mal. Nu este nimic mai frumos ca atunci cand vezi pluta cum pleaca sau se salta de la suprafață și apoi incepe agitatia apei din lac si observi ca ai un caras la kg in carlig sau incepe lupta cu un crap. Pescuitul cu pluta este atât relaxant, cât și interesant! Ca și în cazul pescuitului de fund, o greutate din plumb este atașată de fir și apoi momeala este pusă pe cârlig. Diferența este că o pluta este plasata în linie pentru a ține cârligul oriunde ai vrea să fie în apă, în loc să-l lași să cadă pe fund. Avantajul acestui lucru este că puteți viza speciile care înoată între ape. Puteti accesa categoria Speciile de pești pentru a obține ajutor în localizarea acestora si unde le veți găsi.Odată ce ați lansat, este un joc de așteptare până când vedeți pluta dispărând și apoi începe entuziasmul! Desigur, sa nu uitam si de pescuitul la distanta cu pluta culisanta sau pescuitul la “pasarica” sau plimbatoare cum spun pescarii,  putem folosi mai multe metode cum ar fi cu telescopica din fibra sau carbon,metodele clasice cu stuful,trestia, un bat din bambus sau piper care cred ca unii inca le mai aveti prin casa. Dar, din nou, având în vedere dupa mulți ani de cercetare și dezvoltare realizată de pescari specialiști, ne putem perfecționa abordarea pentru a folosi multe dintre tehnicile de succes care …

Pescuit la pluta, secretele si placerea pescuitului cu pluta Despre pescuit »

Ordinul privind prohibiția pescuitului în anul 2023 interzice: – utilizarea beam-traulului și a dragei hidraulice pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” de la mal până la izobata de 20 m, pe toată lungimea liniei litorale, de la granița cu Ucraina (45°11’N) până la Cap Midia (44°20’N). – folosirea năvoadelor pe teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării, complexul Razim – Sinoe și în celelalte lacuri litorale, în perioada 1 aprilie – 30 septembrie inclusiv și când cota Dunării la Tulcea este sub 100 cm și a setcilor când cota fluviului Dunărea, în dreptul localității Tulcea, este sub 50 cm; – folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în bălțile, lacurile, gârlele și canalele de pe teritoriul Rezervației Biosferei “Delta Dunării”, în perioada 7 iunie – 30 septembrie inclusiv, cu excepția setcilor compuse având latura ochiului plasei de a=70/100 mm, 2a= 140/200 mm; – folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în complexul Somova Parcheș, Razim – Sinoe și în celelalte lacuri litorale, tot timpul anului; – pe teritoriul Rezervației Biosferei “Delta Dunării” este interzis pescuitul cu cârlige cu nadă tip paragate. – pescarii ce desfășoară activități de pescuit recreativ/sportiv pe teritoriul RBDD nu pot transporta o cantitate mai mare de pește mai mare de 10 kg/pescar sau 15 kg/familie, indiferent de numărul de zile în care au desfășurat activitatea.

Se interzice pescuitul comercial, recreativ/sportiv și familial, al următoarelor speciilor de pești și al altor viețuitoare acvatice vii, după cum urmează: știuca, de la data intrării în vigoare a prezentului Ordin până la data de 20 martie, fără a aduce atingere prevederilor art. (1); șalăul și bibanul în perioada 20 martie -7 iunie inclusiv; racul (Astacus leptodactylus) pentru femele, în perioada 1 ianuarie – 9 aprilie, inclusiv și 1 -30 septembrie și 1 noiembrie – 10 decembrie inclusiv, iar pentru masculi, în perioada 1-30 septembrie și 1 noiembrie – 10 decembrie inclusiv, pe teritoriul RBDD; linul (Tinca tinca), în perioada 7 iunie – 6 iulie inclusiv, pe teritoriul RBDD; sturionii tot timpul anului cu excepția pescuitului în scop științific. Pe teritoriul RBDD, în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul recreativ/sportiv al speciilor știucă, șalău, somn și crap este permis numai cu eliberarea imediată a tuturor capturilor din aceste specii (catch & release), cu reținerea unui singur exemplar/zi, dar nu mai mare de 3 kg, dintr-o singură specie. Din prevederile Ordinului privind prohibiția pescuitului în scop comercial, familial și recreativ/sportiv al speciilor de rizeafcă și scrumbie de Dunăre, aceasta se stabilește pe sectoare, astfel (Art. 7): – pe sectorul de Dunăre și brațele sale, de la Marea Neagră până la Ceatal Chilia, Mm 43, pe o durată de 10 zile, în perioada 20 martie – 29 martie 2023 inclusiv; – pe sectorul de Dunăre și brațele sale, de la Ceatal Chilia, Mm 43, până la Vadul Oii, km 238, pe o durată de 15 de zile, în perioada în perioada 24 martie – 7 aprilie 2023 inclusiv; – pescuitul scrumbiei este interzis în tot cursul anului în fața gurilor de vărsare a Dunării în mare pe o adâncime de 5 km în largul mării și pe un coridor lat de 2 km socotit câte …

Perioada de prohibitie 2023 – Monitorul Oficial partea 3 Despre pescuit »

Prezentul Ordin instituie măsuri de prohibiție pentru pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și al altor viețuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie – 7 iunie inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, pe o durată de 45 de zile, în perioada 24 aprilie – 7 iunie inclusiv, cu excepțiile prevăzute în ordin. Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în zona economică Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, pe o durată de 60 de zile, în perioada 09 aprilie – 07 iunie inclusiv. Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în apele care constituie frontieră de stat cu Ucraina, inclusiv Golful Musura, pe o durată de 45 de zile, în perioada 16 aprilie – 30 mai 2023 inclusiv. Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în Complexul Razim – Sinoe și lacurile litorale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 09 aprilie – 07 iunie inclusiv. Se declară zone de refacere biologică pentru resursele acvatice vii, în perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării (RBDD), următoarele: – Dunărea Veche, sectorul cuprins între confluența cu canalul Sulina, de la Mm 8+900 și până la confluența cu Canalul Răducu, tot timpul anului; – Lacul Gâsca din Complexul Somova – Parcheș, tot timpul anului; – Lacurile Erenciuc și Zmeica, tot timpul anului; – Canalul Bărbosu (canal care face legătura între Canal Cardon și Canal Letea); – Canalul de legătură Lopatna, zona cuprinsă între lacul Matița și lacul Merhei, în perioada …

Perioada de prohibitie 2023 – Monitorul Oficial partea 2 Despre pescuit »

Perioada de prohibitie 2023 – Monitorul Oficial Ordin prohibitie 2023 monitorul oficial – Informatii generale online despre perioadele de prohibitie in 2023. Perioada de prohibitie in 2023 pentru pescuitul in scop comercial, recreativ/sportiv si familial este de 60 zile in perioada 9 aprilie – 7 iunie inclusiv. Noua perioada de prohibitie in apele care constituie frontiera de stat se instituie pe o durata de 45 de zile, in perioada 24 aprilie – 07 iunie inclusiv, cu exceptiile prevazute in prezentul ordin. Apele de la frontiera de stat cu Republica Bulgaria, interzis pescuitul pe o durata de 45 de zile, in perioada 16 aprilie – 30 mai inclusiv. Pentru apele care constituie frontiera de stat cu Ucraina, inclusiv Golful Musura, se interzice pescuitul pe o durata de 45 de zile, in perioada 16 aprilie – 30 mai inclusiv. Pe teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, in afara perioadelor de prohibitie, pescuitul recreativ/sportiv al speciilor stiuca, salau, somn si crap, este permis numai cu eliberarea imediata a tuturor capturilor din aceste specii (catch& release), cu retinerea unui singur exemplar/zi, dar nu mai mare de 3kg, maxim din 2 specii. Pescarii ce desfasoara activitati de pescuit recreativ/sportiv pe teritoriul Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii” nu pot transporta o cantitate de peste mai mare de 10 kg/pescar sau 15 kg/familie, indiferent de numarul de zile in care au desfasurat activitatea. Pe teritoriul Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii” este interzis pescuitul recreativ/sportiv pe lacurile si canalele care nu sunt mentionate anexa 3 din Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale si al ministrului mediului si padurilor nr. 159/1266 din 24 iunie 2011 privind aprobarea conditiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv si modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv in zonele naturale protejate. Administrația Rezervației Biosferei “Delta Dunării” (ARBDD) informează că în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75/27.01.2023 a fost …

Perioada de prohibitie 2023 – Monitorul Oficial partea 1 Despre pescuit »

Art. 6. -(1) Se interzice pescuitul comercial, recreativ/sportiv şi familial al speciilor de peşti şi al altor vieţuitoare acvatice vii, după cum urmează: a) ştiuca, de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 20 martie, fără a aduce atingere prevederilor art. 1; b) şalăul şi bibanul, în perioada 20 martie – 7 iunie inclusiv; c) pietrarul (Zingel zingel), fusarul (Zingel strebel), ghiborţul de râu (Gymnocephalus baloni), cernuşca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), şalăul vărgat (Sander volgense), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostriţa (Hucho hucho), mihalţul (Lota lota) şi caracuda (Carassius carassius), precum şi alte vieţuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, tot timpul anului; d) coregonul şi lipanul, tot timpul anului; e) păstrăvul de mare, tot timpul anului; f) păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu şi păstrăvul fântânel, de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 31 martie inclusiv şi 1 octombrie-31 decembrie; g) sturionii, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului în scop ştiinţific; h) racul de râu (Astacus astacus), de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 15 iunie inclusiv şi în perioada 15 octombrie – 31 decembrie inclusiv; i) capturarea lipitorilor medicinale (Hirudo verbana), pe o durată de 62 de zile, în perioada 15 iunie – 16 august inclusiv; j) racul (Astacus leptodactylus), pentru femele, în perioada 1 ianuarie – 9 aprilie, inclusiv şi 1-30 septembrie şi 1 noiembrie – 10 decembrie inclusiv, iar pentru masculi, în perioada 1- 30 septembrie şi 1 noiembrie – 10 decembrie inclusiv, pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei …

Specii şi perioade de prohibiţie Despre pescuit »

Rechin (15 martie – 15 aprilie si 15 octombrie – 30 noiembrie) – Interzis retinerea, detinerea si comercializarea Femela de rechin gestanta ( Tot timpul anului ) – Interzis retinerea la bord Sturion ( Tot timpul anului, cu exceptia pescuitului in scop stiintific ) – Interzis pescuitul Gobiid ( 15 aprilie – 15 mai ) – Interzis pescuitul Delfin ( Tot timpul anului ) – Pescuit interzis, raportarea capturilor accidentale obligatorie Calcan ( 15 aprilie – 15 iunie ) – Pescuit permis cu unelte (setci) cu dimensiunea ochiului de plasa egala sau mai mare de 400 mm si dimensiunea minima a exemplarelor retinute de cel putin 45 cm (lungime totala). Numar maxim de zile de pescuit: 180 pe an. Nota: Alte specii marine de peste, cu exceptia celor specificate in tabelele de pescuit sunt permise la pescuit cu uneltele autorizate, fara a incalca restrictiile generale privind perioada de prohibitie si respectand obligatiile posesorului de permis de pescuit.

Ştiuca – De la intrarea în vigoare până la 20 martie Şalăul şi bibanul- 20 martie – 7 iunie Pietrar, fusar, ghiborţ de râu, cernuşcă, şalăul vărgat, asprete, pecarină, guvid, zglăvoacă răsăriteană, lostriţă, mihalţ şi caracudă – Tot timpul anului Coregon şi lipan – Tot timpul anului Păstrăv de mare – Tot timpul anului Păstrăv indigen, curcubeu şi fântânel – De la intrarea în vigoare până la 31 martie și 1 octombrie-31 decembrie Sturionii – Tot timpul anului cu excepția pescuitului în scop științific Racul de râu – De la intrarea în vigoare până la 15 iunie inclusiv și 15 octombrie – 31 decembrie inclusiv Capturarea lipitorilor medicinale – 15 iunie – 16 august inclusiv Racul (femele) – 1 ianuarie – 9 aprilie, 1-30 septembrie și 1 noiembrie – 10 decembrie inclusiv Racul (masculi) – 1-30 septembrie și 1 noiembrie – 10 decembrie inclusiv pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” Linul – 7 iunie – 6 iulie inclusiv pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”

Prohibitia la pescuit se refera la interzicerea sau limitarea activitatii de pescuit intr-o anumita zona sau perioada de timp. Aceasta poate fi impusa pentru a proteja speciile de pesti sau ecosistemele acvatice, sau pentru a permite regenerarea populatiei de pesti. Prohibitia poate fi temporara sau permanenta si poate fi impusa de autoritatile locale sau guvernamentale. Prohibitia la pescuit este strans legata de perioada de depunere a icrelor de catre diverse specii de pesti. In multe zone, se impun prohibitii de pescuit temporare in perioada de reproducere a pestilor, pentru a permite populatiei de pesti sa se reproduca in siguranta si fara a fi perturbate de activitatea de pescuit. Acest lucru este esential pentru mentinerea echilibrului ecologic, pentru regenerare și refacere a resurselor acvatice vii si a biodiversitatii in ecosistemele acvatice.

Habitatele piscicole naturale – 9 aprilie – 7 iunie Dunărea – pe frontiera cu Bulgaria – 16 aprilie – 30 mai Dunărea – frontieră cu Ucraina – 16 aprilie – 30 mai Frontiera de stat (Alta decat Dunarea) – 24 aprilie – 7 iunie Râul Prut și zone limitrofe – 9 aprilie – 7 iunie Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic – 9 aprilie – 7 iunie Complexul Razim-Sinoe și lacurile litorale – 9 aprilie – 7 iunie