Plutele – Partea 3

Informatii utile pentru pescari, Pescuit perfect /

In principiu, folosim o pluta cat mai mica, deci si o greutate cat mai mica, in functie de imprejurarile in care pescuim. Astfel vom avea un pescuit sensibil. Carligele: Marimea acestora depinde in primul rand de specia de peste pe care o pescuim. Evitarea rateurilor muscaturilor: daca pluta se scufunda deodata in adanc, semnalizeaza cu mici socuri regulate, deci, in mod normal, dupa inteparea noastra, ar trebui ca prada sa fie prinsa” in carlig.

Caznele rateurilor pot fi ori atacul boartei marunte care “ciuguleste” momeala, sau unele neconcordante intre volumul mare al momelii si al carligului si greutatea mica a pestelui. Experienta unor pescari consacrati si buni observatori arata ca unii  pesti ciupesc chiar si firul de nailon verde, crezand ca este vegetatie. Sunt unele rateuri provocate de viteza pestilor cand se reped asupra momelii, mai ales daca sunt in grup si trag mai multi de momeala.

In general, pescarul poate interpreta majoritatea rateurilor:Cand avem o pluta cu struna si plumb verificate si suficient de lunga, care se scufunda toata destul de brusc si nu putem agata pestele, inseamna ca avem deja face cu un grup de pesti prea vioi sau flamanzi, sau plumbul este prea mare. In acest caz reducem din greutatea plumbului, dar nu prea mult! 

Cand pluta “zbarnaie”, cum spun pescarii, adica la o muscatura de peste mic, la o apa lina, pluta floteaza elastic, scurt, in sus si in jos, inselator, dar nu se scufunda sub apa, iar momeala este mancata, inseamna ca aranjamentul pluta,struna ,plumbi este nereglat. Greseala consta in volumul mare al plutei nesensibila fata de greutatea plumbilor. Din aceste motive pestele de talie mica, ca rosioara, etc. cand musca momeala, aceasta are socuri rigide, il determina sa scuipe imediat momeala, inainte ca pescarul sa poata intepa.
Sa se retina deci ca linia pluta,plumbii,momeala trebuie sa fie in asa fel echilibrata, incat atunci cand momeala este muscata, pestele sa o poata deplasa in  jos natural, fara socuri, sau, cum spun pescarii, “sa o IA” pana o inghite suficient si se poate face inteparea. Totusi, si la o pluta sensibila, corect reglata cu plumbii si momeala mai sunt “zbarnaituri”, dar ele sunt datorate boartei care, fata de volumul momelii, nu ne intereseaza. Pescarul sportiv va trebui sa discearna deci “piscaturile” de boarta de muscatura unui oblete mic, de exemplu. 
Sunt imprejurari cand, la un carlig nr.10 de exemplu bine echilibrat cu  plumbi si pluta, nu putem totusi agata pestele, desi simtim evident in mana muscatura. In acest caz pot fi doua situatii:Momeala este prea mare si pestii nu o pot inghitii si o “ciugulesc” pana o sfarama( trebuie sa punem o momeala mai mica ca volum, pentru categoria de pesti semnalati la acea adancime. 
Pentru a putea scapa si de concurenta boartei, se poate marii consistenta momelii la aluaturi sau amestecand momeala cu miez de paine alba, chiar pe loc in barca sau pe malul baltii.  Carligul este prea mare si deci nu poate fi apucat de pestii mai marunti, care isi semnaleaza prezenta. Se schimba imediat acul si chiar pluta( plumbul, daca este mic si glisant, poate totusi ramane.
Din cele aratate mai sus se evidentiaza faptul ca pescuitul sportiv nu este o chestiune de hazard. Marele secret al succesului este ca, aproape pentru fiecare specie de peste, pe categorii de marime, sa avem o linie carlig,plumb,pluta sensibila si o momeala adecvata cu o nadire corect facuta. La acestea se mai adauga, desigur, cunoasterea felului de viata a pestelui in functie de vreme, precum si a planctonului apei in care pestele cauta de mancare.

Detalii despre pescuit:

Scroll to Top