Atunci cand avem o varga si dorim sa o dotam cu o linie noua, primul lucru la care ne gadim este ce fir luam, daca acesta rezista la solicitarile capturiilor pe care ni le dorim in juvelnic( apoi urmeaza carligul: cat de mic sa fie, ce culoare. Deseori, pe ultimul plan este lasata pluta si apoi plumbii. Numai ca sunt situatii cand reusita unei partide este hotarata chiar de acest ultim element ! pluta care are rolul de semnalizator care ne avertizeaza, mai mult sau mai putin eficient, ca pestii ataca momeala.
In functie de pretentiile noastre de natura estetica sau functionala, pluta poate fi realizata din materiale primare ca varful unui cocean de porumb, o pana de gasca etc. sau materiale compozite din lemn de esenta speciala ‘balsa “, plastic, pluta. Partea din pluta care ramane deasupra luciului apei se numeste antena. Mai departe, in functie de distanta la care pescuim si de acuitatea noastra vizuala, antenele plutelor vor fi viu colorate, asa incat sa existe un contrast suficient intre culoarea apei si culoarea antenei.
Cand distanta este mai mare acestea pot fi prevazute in varf cu o bobita viu colorata realizata din polistiren expandat,de lemn de balsa sau plastic . Cea mai importanta cerinta pe care toate plutele trebuie sa o asigure este flotabilitatea.Odata aleasa, pluta trebuie lestata cu ajutorul unor plumbi calibrati, asa incat aceasta sa aiba o pozitie in general verticala pe luciul apei.
Plutele de firma au marcate pe corp si antena o serie de repere care ne indica nivelul optim de scufundare, fiind inscrisa si greutatea plumbilor pentru lestare. Insa ce nu se stie este ca forma plutei joaca un rol esential in viteza de reactie a acesteia si durata timpului de revenire la suprafata atunci cand pestele trage.
O pluta scufundata care revine foarte repede in pozitia initiala va fi denumita “pluta rapida” iar in cazul opus, cand revine mai lent la pozitia initiala, o vom denumi “pluta lenta”. O pluta rapida este caracterizeaza de o forta arhimedica mare ceea ce presupune ca la scufundare pestele trebuie sa traga serios de momeala.
Daca pestele este rapitor atunci totul este in regula, acestia fiind mai agresivi( daca pestele este pasnic, este foarte probabil ca acesta sa se sperie de rezistenta ridicata opusa de pluta si sa lase imediat momeala. Ce propunem in continuare sa explicam fenomenul fizic care sta la baza proiectarii plutelor. Teoria are la baza legea lui Arhimede care spune ca asupra oricarui corp scufundat intr-un lichid actioneaza o forta de jos in jus a carei marime este data de greutatea volumului de lichid dezlocuit de acel corp.
Concluzii: O pluta de calitate are forma corpului asemanatoare unei picaturi suple de apa aflata in cadere, cu antena subtire, eventual cu o “perla” viu colorata in capatul superior al antenei
-pentru pestii pasnici, corpul plutei de forma optima va fi scufundat in apa in cea mai mare parte 85-90%, pentru a reduce rezistenta opusa de pluta in timpul atacului
– pentru pestii rapitori pluta va fi scufundata in proportie de max 80%, restul de 20% cotribuind la cresterea rezistentei opuse de pluta in timpul scufundarii, in vederea autointeparii
-lestarea eficienta se face gradual, cu mai multi plumbi plasati pe fir in mod echidistant.