loader image

Pescuitul la șalău

Alături de știucă, șalăul este unul dintre cei mai căutați pești în pescuitul la spinning, fiind perceput ca fiind mai greu de păcălit, deoarece nu prezintă un comportament la fel de agresiv.

În mare, putem pescui cu același echipament, atât la șalău cât și la știucă, diferențele fiind destul de mici. În schimb, pescuitului șalăului, necesită ceva mai multă finețe, în ce privește diametrul firelor principale și prezentarea nălucilor.

Firele textile sunt din nou cele preferate de pescari, și totodată cele mai eficiente. Diamentrul firelor textile, este cuprins între 0.08-0.16 mm. Firele groase sunt de evitat, deoarece nu asigură o prezentare eficientă a nălucii, iar în cazur jigurilor ne obligă să folosim gramaje mai mari. Pe scurt, firele subțiri ,,taie” mai bine apa și sunt luate mai greu de curent.  

Dacă știucile răspund de obicei pe un joc agresiv al nălucii, șalăii preferă adesea prezentările discrete. Desigur că și sălăii pot răspune pe năluci recuperate ceva mai rapid, dar acest lucru se intâmplă destul de rar.

Asemeni știucii, șalăul are o vedere excelentă, înaintașul de fluorcarbon pus pe firul textil constând un avantaj în cazul pescuitului pe apă limpede ori în zone cu pietre, copaci scufundați sau praguri. Fluorocarbonul ne oferă o protecție în plus față de firul textil ce se poate tăia mult mai ușor în structuri. Lungimea înaintșului poate fi cuprinsă între 40-70 cm.

A. Pescuitul la șalău cu năluci moi – shad-uri, twistere

Pescuitul cu ,,gume” este cel mai întânit tip de pescuit practicat în căutarea șalăilor. Gramajul jig-urilor sau al offset-urilor diferă în funcție de apa pe care o pescuim, adâncime și curent.

Dacă pe ape stătătoare, cele mai întâlnite gramaje sunt de 1,5-10 gr, pe ape curgătoare se poate ajunge și la jig-uri de 40-50 gr. În zonele cu un curent ridicat și adâncimi considerabile, doar jigurile grele pot ajunge pe substrat.  

În alegerea tipului de gume vom avea în vedere : dimensiunea, culoarea și bătăia.

În ce privește culoarea, regula generală este : ape limpezi – culori naturale (alb perlat, motor oil, etc), ape tulburi – culori aprinse (chatreusse, limetreusse, etc). De ținut minte că această regulă nu este bătută în cuie. Am avut partide excelente în care peștii au răspuns pe culori tari (fluo) deși apa era ,,cristal”, dar și invers.

Prin bătăia gumei, înțelegem gradul de flexibilitate și modul în care joacă sub apă. Unele gume, au cozi mici și un joc mai discret, în timp ce altele, prezentând striații și cozi generoase, au o bătaie mult mai amplă.

În funcție de apetitul șălăilor aceștia pot răspunde pe una din categoriile de mai sus, sau chiar pe ambele. Important este să nu ne lipsească modele diferite din cele 2 tipuri din trusă.

B. Pescuitul la șalău cu voblere

Dacă pescuitul șalăului cu jiguri și gume nu este întotdeauna spectaculos, cel cu voblere se află la polul opus.

Când pescuim cu jiguri, șalăii nu atacă mereu hotărât năluca, iar ,,ciocanele” puternice nu sunt la tot pasul. În schimb, dacă păcălim șalăii cu voblere recuperate între ape sau aproape de substrat, atacul este unul mult mai violent.

Perioadele optime în care putem avea rezultate cu voblere sunt cele calde, deoarece șalăii urcă către apă mică, pentru a se hrăni aproape de mal, cel puțin pe ape curgătoare. Momentele acestea se situează în preajma răsăriturilor și apusurilor, când devin foarte activi.

Voblerele pot fi eficiente și în sezoanele reci, atât timp cât au o bătaie discretă și sunt recuperate lent, dând timp șalăilor să le atace.

Cele mai populare voblere folosite la șalău sunt de tipul : lipless crankbait, crankbait sau minnow. Foarte apreciate de pescari, sunt variantele rattling (voblere ce prezintă biluțe ce fac un zgomot în interior).

Scroll to Top