loader image

Monturi pentru Pescuitul la Feeder pe Dunăre

Coșuleț, method sau momitor? Toate funcționează, doar că alegerea diferă în funcție de condițiile pe care le oferă locul de pescuit și speciile vizate.

Coșuleț

Pe scurt, cu ajutorul coșulețului putem pescui la toate speciile de pești pașnici existente în Dunăre. Principalele plusuri ale coșuletelor sunt : așezarea excelentă pe substrat, transportarea unei cantități mari de nadă pe vad și permiterea folosirii forfacelor cu fire subțiri.

Pescuind des cu fir textil pe mulinetă, montura cu fir elastic este cea pe care o folosesc cel mai des.

De ce fir textil?

Firul textil ne oferă o vizibilitate excelentă a trăsăturilor atunci când pescuim la pești de talie mică și medie și folosim coșulețe grele (de peste 80-100 gr.) Lipsa elongației firului textil nu ajută să observăm mult mai rapid trăsăturile. Folosind un fir monofilament și coșuleț greu avem toate șansele să stăm cu pești agățați în cârlig minute în șir, fără a observa măcar un ,,țac” pe vârful lansetei.

Ce rol are firul elastic?

Firul elastic preia din șocurile generate de pești în timpul drilurilor și împedică dezdoirea cârligului ori ruperea forfacului. Practic, are rol de amortizor, compensând lipsa elongației firului textil.

De menționat că, firul textil nu este recomandat în cazul peștilor de talie mare, de exemplu crapul. Poate fi folosit doar dacă mizăm pe cârlige mari și forface solide ce rezistă la șocurile produse de pești. În cazul monturilor de finețe, este de preferat monofilamentul datorită elongației ce ne ajută pe parcursul drilului.

În cazul firelor monofilament putem miza pe monturi precum cea cu fir răsucit, treccia italiană sau pater noster. Desigur că putem apela și la clasica montură cu antitangle de plastic, dar pe parcurs este recomandat să renunțăm la aceasta deoarece prezintă o serie de dezavantaje.

Forfacele recomandate în pescuitul cu coșuleț sunt de 40-150 cm în funcție de intensitatea curentului.

Nu există o lungime standard în ce privește dimensiunea forfacului. Peștii se pot hrăni diferit, pe forface mai lungi sau mai scurte, chiar și pe durata unei singure partide.

Singurele reguli pe care le putem aplica sunt următoarele!

Curentul crescut va necesita un forfac mai lung (de ex. 1 m) pentru a ne asigura că momeala va ajunge în porțiunea în care nada este împinsă de curent. În schimb, dacă pescuim pe zone cu un curent lin, putem apela și la forface ceva mai scurte.

Cum ne dăm seama dacă forfacul este prea lung sau prea scurt?

Un forfac lung va permite peștelui să înghită adânc cârligul. Dacă observăm că prindem succesiv pești agățați astfel, este cazul să scurtăm forfacul.

Pe de altă parte, un forfac prea scurt ne poate aduce trăsături nefructificate ori pești înțepați superficial, ce pot scăpa în dril.

Momitor și method feeder

Momitoarele și method-urile folosite pe Dunăre vor fi obligatoriu de alte gramaje față de cele utilizate pe bălți. Gramajele pot fi cuprinse între 60-150 gr în funcție de intensitatea curentului.

Regula este una simplă, valabilă și pentru pescuitul la coșuleț. La începutul partidei dacă năditorul este scurs pe substrat foarte mult este cazul să creștem greutatea.

Spre exemplu dacă pescuim după un prag iar curentul este crescut și substratul uniform, indiferent de greutatea folosită, montura va ajunge tot în același punct (la baza pragului). De aceea, este greșit să lansăm la 10-20 m după prag, deoarece montura se va rostogoli, nada se va pierde și în același timp cresc și șansele de încurcare ale forfacului.

O MARE GREȘEALĂ pe care o fac pescarii este aceea de a lansa la o distanța mai ridicată decât este necesar!!!

Dacă tot am ajuns la acest subiect, o altă greșeală este aceea de a lansa în amonte de locul pe care pescuim. Curentul va scurge montura un timp mai îndelungat, iar șansele de a agăta cresc. Pentru o așezare corectă sunt de preferat aruncările orientate ușor către aval.

Revenind la momitor și method, principalele specii pe care le putem viza sunt : crapul, amurul, carasul și plătica. Mreana, scobarul și morunașul se prind mai eficient la forface lungi și monturi cu coșuleț.

Forfacele recomandate sunt de maxim 10-12 cm pentru ca momeala să stea cât mai aproape de nadă.

Diferențele principale între momitor și method constau în modul de așezare pe substrat, cantitatea de nadă transportată și modul în care preparăm nada.

Este lesne de înțeles că un momitor rotund se va rostogoli comparativ cu methodul ce are o formă plată. Desigur că sunt zone în care putem pescui și cu momitoare rotunde.

Pentru locurile cu un curent ridicat au fost concepute momitoarele cu talpă din plumb, o alternativă excelentă la cele obișnuite.

Un mare plus al momitorului este acela că ne ajută să ducem mai multă nadă pe substrat față de method. De asemeni, pentru momitor sunt recomandate nadele ceva mai colante, ce pot conține si particule mari (cereale, pelete etc.).

În schimb, methodul va necesita o nadă sitată, mult mai fină. Gradul de colare ar nadei pentru method va fi unul crescut față de pescuitul pe bălți pentru a putea rezista în curentul apei.

Scroll to Top