Specii importante de scrumbie din România și unde se găsesc

Scrumbia este un pește marin din familia Clupeidae, cunoscut pentru traiul său în bancuri și pentru migrarea pe Dunăre în perioada de reproducere. În România, se întâlnesc patru specii de scrumbie, fiecare cu particularități unice, reguli de captură și zone specifice.

Scrumbia de Dunăre (Alosa pontica)

Scrumbia de Dunăre este un pește migrator care trăiește în bancuri în Marea Neagră, aproape de țărm. Această specie are un corp alungit și turtit lateral, cu o lungime medie de 20-40 cm și o greutate de 300-500 grame, uneori atingând chiar 1 kg. Culoarea sa dorsală este verde-albăstruie, cu flancuri argintii lucioase. În martie, când temperatura apei ajunge la 3-7 grade Celsius, scrumbia urcă pe Dunăre pentru a-și depune icrele, revenind în mare în mai-iunie.

Scrumbia de mare (Alosa maeotica)

Scrumbia de mare, sau scrumbia albă de mare, este un pește exclusiv marin, trăind în Marea Neagră. Poate fi găsită în lacul Razim sau Razelm când apa are cel puțin 7 grade Celsius. Aceasta specie are un corp subțire, lungimea maximă fiind de 30 cm și greutatea medie de 200-400 g. Culoarea dorsală este verde-albăstruie, iar flancurile și burta sunt argintii.

Scrumbia albastră (Scomber scombrus)

Cunoscută și ca macroul de Atlantic, scrumbia albastră este un pește pelagic din familia Scombridae. Trăiește în bancuri în apropierea țărmurilor din Oceanul Atlantic, Marea Baltică, Mediterană, Neagră și Azov. În România, poate fi găsită de primăvara până toamna pe toată lungimea litoralului. Această specie are un corp fusiform, cu nuanțe de albastru-închis pe partea dorsală. Lungimea maximă este de 40 cm, iar greutatea variază între 100-200 g.

Rizeafca (Alosa Caspio-Tanaica)

Rizeafca este întâlnită în zona litorală a Mării Negre, în Dunăre și în complexul lagunar Razim-Sinoe. Este o specie mică, cu o lungime de 12-14 cm. Corpul fusiform și ochii mari, cu un diametru egal cu lungimea botului, sunt caracteristici distinctive. Culoarea sa este cenușiu-verzuie pe partea dorsală și alb-argintie pe burtă. Se pescuiește atât de pe mal, cât și din barcă, la țaparină, cu lansete și monturi.

Hrana scrumbiei

Hrana scrumbiei de Dunăre include pești mici (guvid, stavrid, hamsie, aterina, oblete mic, avat) și crustacee, dar și insectele care zboară deasupra apei sau cad pe suprafața acesteia. Rizeafca se hrănește cu larve de insecte, crustacee și pești de talie mică pe măsură ce crește. Scrumbia albastră se hrănește cu puiet din specii precum hering, Gadidae și Clupeidae, dar și cu plancton.

În concluzie, scrumbia reprezintă un element important în fauna României, cu specii distincte care contribuie la diversitatea ecologică a regiunilor unde sunt întâlnite. Fiecare specie are un rol specific în ecosistem, oferind oportunități variate pentru pescuitul sportiv și comercial.