Ce este platica
Este una dintre cele mai cunoscute specii de pesti din familia ciprinedelor. In plus, este unul dintre cei mai apreciati pesti in competitiile de pescuit stationar. Platica este un peste emblematic pentru mai toate stilurile de pescuit sportiv stationar. Se poate captura in diferite moduri, atat in masa apei cat si pe substrat.
Traieste in bancuri si prefera apele cu adancimi mici si depuneri de namol. In anii in care hrana nu este suficienta, platica se poate aduna in bancuri impresionante. Sursa principala de hrana naturala este constituita din larvele de tantari ( care se dezvolta in namol ), mici moluste si plante acvatice.
In mod uzual, platica se poate gasi la dimensiuni ce variaza intre 30 si 50 de centimetri. In mod exceptional, poate atinge 85 de centimetri si o greutate de 7 Kg. Corpul este acoperit de un mucus pronuntat. Platica se reproduce in doua etape in lunile Aprilie si Iulie. Perioada de eclozare nu depaseste 12 zile. De la aparitie, larvele se lipesc de vegetatie. Atinge maturitatea sexuala la varsta de 4 ani. O femela depune in medie intre 150.000 si 300.000 de icre. Capacitatea reproductiva este fantastica.
Marimea exemplarelor este influentata de cantitatea de hrana naturala din areal raportata la numarul de exemplare existente. Acest raport face parte din selectia naturala a bazinului. Exemplarele mai slabe devin sursa de hrana pentru rapitori, iar hrana naturala face posibil triajul in numarul indivizilor. Concurenta pe hrana este ridicata, motiv pentru care doar exemplarele viguroase vor ajunge sa contribuie la perpetuarea speciei.
Unde gasim platica
Ca raspandire, platica ocupa bazine hidrografice importante in Europa. Poate fi gasita la nord de Alpi și Pirinei, peninsula Balcanica, Marea Caspica, Marea Neagra și Lacul Aral. In general prefera apele cu un curs domol, canale sau lacuri cu depuneri de namol pe substrat. De retinut este ca platica isi traieste viata in apropierea malurilor. Nu este un peste care sa se aventureze in ape deschise.
Avand o perioada de reproducere similara cu ale altor specii, apar hibrizi in anumite zone. Exista subspecii care se pot gasi exclusiv in anumite zone. Un astfel de exemplu este “platica de Dunare”, sau „ Abramis brama orientalis” care poate fi gasita in Marea Caspica si lacul Aral.
Pescuit la platica
Partidele de pescuit la platica sunt antrenante. Daca nada este bine aleasa, iar pestii sunt in zona, atunci pescarii nu au timp de pauze. Bancurile ajung repede pe vad si nu il parasesc decat daca hrana oferita este consumata. La platica, este cunoscut faptul ca ai nevoie de multa nada. Strategia de pescuit este bazata pe cantitate.
Stilurile in care poate fi abordata o astfel de partida sunt multe si ofera ocazia pescarului sa isi consolideze cunostintele. Cel mai bine este recunoscut dintre toate, stilul de pescuit stationar la platica cu pluta. Trasatura este memorabila. Pluta este “scaosa” din apa in urma unei trasaturi. Miscarea este lenta, constanta si vizibila.
Stationar
In tehnica de pescuit stationar, atat disciplinele de pescuit in masa apei ( cu pluta ) cat si cele pe substrat ( clasic montura cu 2 carlige sau feeder ) dau randament. Tine foarte mult de afinitatile pescarului, modul in care platica va fi pescuita.
Sunt partide care, daca sunt realizate corect, pot atinge cantitati de doua cifre lejer daca ne raportam la captura. Totusi, exista particularitati si momente cheie cand anumite stiluri dau randament mai bun decat altele.
Cel mai important aspect de luat in calcul este perioada din an in care se va merge la o partida de pescuit la platica. In lunile care anunta reproducerea, exemplarele de platica se vor gasi aproape de mal. Acest lucru evidentiaza pescuitul la pluta ca avand un randament ridicat.
Ulterior, cand platica se va retrage din proximitatea malurilor, se poate lua in calcul o partida pe substrat in tehnica feeder sau pescuit clasic ( montura clasica cu doua carlige). Nu este gresita nici abordarea in tehnica “match”. Lanseta cu pluta este o abordare mai tehnica care necesita experienta.
Echipament stationar
Echipamentul stationar pentru platica este format atat din undite cat si din lansete. Tipul apei ( lac sau curgator ) este cel care decide disciplina cu cel mai bun randament. Comportamentul pestilor difera pe lacuri fata de ape curgatoare. Agresivitatea in trasatura si modul in care este semnalizata difera mult.
Indiferent de stilul practicat, farmecul pescuitului la platica este unul aparte. Adaptabilitatea pescarului este cel mai important aspect. Platica transmite informatii pretioase in timpul partidei de pescuit. “Stie” sa ceara nada, “face mofturi” la momeala de carlig si este un peste cu un simt vizual dezvoltat.
Pescuit la undita
Cu undita la platica este o forma ideala pentru a introduce pe cineva in lumea pescuitului. Exemplarele de talie mai mica vor putea fi gasite in mod constant aproape de mal. Trasaturile sunt similare la pluta indiferent de talia exemplarelor capturate. De aici si farmecul acestui stil de pescuit. Niciodata nu stii ce se afla la capatul liniei de pescuit.
In general, unditele cu lungimea de 6 metri sunt cele mai folosite. Pescarii cu experienta apeleaza la variantele de 7 metri. Logica alegerii unditei este simpla. Cu o undita de 7 metri poti pescui si in distanta la care ai ajunge cu cea de 5 metri. Invers, nu este posibil.
Avand in vedere ca platica se poate deplasa in jurul vadului si poate sa “ dispara” brusc pret de cateva ore, o undita mai lunga rezolva aceasta problema. Chiar daca exemplare din banc nu s-au hranit corespunzator, vor migra odata cu intregul banc.
Aceasta migratie este datorata prezentei soarelui in masa apei. Razele care se reflecta din solzii platicii, pot atrage atentia pestilor rapitori. In miezul zilei, platica va migra catre ape cu adancimi mai mari unde nu mai este atat de “ vizibila” pentru salai, stiuci sau somni. Se deplaseaza in bancuri, ca masura de siguranta pentru indivizi.
Linia
Linia pentru platica este in directa legatura cu talia exemplarelor. In mod general un fir principal cu un diametru situat intre 0.14 milimetri si 0.16 milimetri este suficient. La forfac ( firul cu care este legat carligul) se apeleaza in general la fire intre 0.12 milimetri si 0.14 milimetri.
Carligele pentru platica, indiferent de stilul practicat sunt aceleasi. Sunt caracterizate constructiv prin sarma subtire, tija lunga si varful ascutit usor alungit. Se folosesc astfel de carlige pentru a mentine momeala vie pentru o perioada mai lunga de timp. Tija lunga impiedica platica sa inghita carligul cu momeala, facilitand astfel degorjarea ( proces care evidentiaza eliberarea carligului din gura pestelui ).
Pluta variaza ca greutate. Intervin aici factori precum adancimea la care se pescuieste, diametrul firului liniei principale si prezenta vantului ( sau rapiditatea curentului daca ne referim la ape curgatoare).
Principalul rol al plutei nu este sa semnalizeze trasatura, ci sa echilibreze linia de pescuit in masa apei. Daca acest pas este realizat corect, trsatura va fi vizibila cu usurinta. Practic, putem spune ca vizibilitatea trasaturii este un efect al unei linii perfect echilibrate.
Pescuit la rubeziana
Rubeziana este un ansamblu complex realizat din mai multe segmente. Are la baza pescuitul cu pluta, similar cu cel din undita. Diferenta este de natura constructiva a echipamentului. Diferentele sunt majore in abordare si manuirea echipamentului. Precizia este nucleu acestei tehnici.
Nu exista nici un alt stil de pescuit care sa echivaleze nivelul de precizie pe care pescarul de platica cu rubeziana il stapaneste. Nadirea se efectueaza intr-un punct extrem de precis, iar linia de pescuit va ajunge exact in locul unde a fost plasata nada.
Se pastreaza acelasi rationament pentru linia de pescuit ca si in cazul unditei. Diferentele insa apar la diametrul firelor ce se vor utiliza. Tehnica de pescuit la rubeziana se bazeaza pe prezenta elasticului. Acest accesoriu permite pescarului sa apeleze la fire mai subtiri, avand ca efect o prezentare mai fina si mai naturala.
Pescuit la match la platica
Ramanem tot in zona pescuitului cu pluta. In disciplina de match, plutele poarta denumiri exacte. Waggler sau Slider. Sunt diferente intre cele doua modele. In primul rand este vorba de lestul care poate fi sau nu prezent in functie de caz.
Tehnica implica plasarea monturilor la o distanta mai mare, unde in mod normal cu undita sau rubeziana nu ajungi. Stabilitatea monturii in vad este elementul cheie, sau secretul reusitei. Plutele de match sunt mai grele, pot avea diferite forme si sunt destinate anumitor situatii de pescuit.
Criteriile de selectie ale unei astfel de plute au la baza, distanta, adancimea in vad si factorii climatici ( vantul, curentul apei ). Montajele sunt diferite de cele ale unei linii de undita pentru platica.
Plumbajele sunt grosiere si dispozitia acestora pe linie se executa dupa anumite formule de etalare. Scopul este ca montura sa nu se incurce in lansare, iar plumbajul sa tensioneze corect linia pe portiunea submersa.
Lansetele variaza ca lungime intre 3,90 metri si pana la 4,50 metri. Fac parte din clasa lansetelor cu actiune parabolica si prezinta similaritati vizuale cu lansetele de feeder. In general, aceste lansete de match pretabile in pescuitul la platica sunt gandite pe o putere de aruncare situata in plaja 5-25 de grame.
Firele principale sunt fire din clasa celor scufundatoare. Este necesar ca firul sa se pozitioneze in urma lansarii sub filmul apei. In acest mod, contactul pescarului cu pluta si montura este unul mai bun iar valurile si vantul nu misca montura de pe vad.
Se apeleaza la fire cu diametru cuprins intre 0.22 milimetri in plaja superioara si 0.16 mm in pragul minim admis. Rezistenta si diametrul firului impacteaza montura ca ansamblu final. Distantele la care se poate pescui in aceasta disciplina sunt cu precadere la 30 de metri de mal. Greutatea unui waggler sau slider trebuie calibrata cu grosimea firului liniei principale.
Pescuit la bologneza
Pescuitul la platica cu bologneza este un stil hibrid, gandit pentru ape curgatoare. Bologneaza este o undita dotata cu mandrina si inele la baza. Actiunea si comportamentul in drill pe care undita le detine ( tehnic discutand), nu au grad de comparatie.
Acest stil de pescuit permite pescarului sa se adreseze pe apele curgatoare unor portiuni de apa mai mari. In acest mod, sansele de localizare a bancului de platica cresc. Atat pe rau cat si pe lac, platica va migra in bancuri.
Linia principala este similara cu cea din pescuitul la undita. Nu se apeleaza la diametre mari. Daca talia pestilor impune , atunci firul principal va fi si de 0.18 milimetri. Caracteristica principala este ca aceste fire sunt flotante. Nu sunt scufundatoare. Cauza principala o reprezinta curentii apei.
In tehnica de pescuit la bologneza, se recomanda un contact direct intre pluta si varful lansetei. Cu cat mai putin fir ajunge pe filmul apei, cu atat mai bine. Controlul este unul mai bun. Plutele sunt din clasa celor pentru ape curgatoare. Plutele pentru bologneaza sunt gandite pe un corp rotund ( profil de cireasa).
Avantaje
Aceasta constructie nu permite curentilor turbionari sa afunde pluta. Un lat model sunt plutele de tip “ morcov”. Principiul este similar. Densitatea materialelor din care sunt confectionate aceste plute este una ridicata. Acest lucru ofera flotabilitate ridicata. Pozitionarea masei materialului in zona superioara impiedica evolutiile submerse ale plutei ce pot fi cauzate de acesti curenti de apa.
Plumbajele sunt cele pentru apa curgatoare. Conceptul are la baza dispersia plumbilor pe o suprafata mai mare pentru a stabiliza si compensa viteaza de deplasare a monturii in raport cu viteza apei. In general se folosesc alice ( profil rotund).
Carligele nu sufera modificari. Se pastreaza indiferent de disciplina. Firul pentru forfac este similar cu cel din linia pentru undita ca diametru. Bologneza atenueaza foarte bine socurile venite in drill. In urma inteparii, exceptand mulineta, drill-ul este similar cu cel din pescuitul la platica la undita.
Pescuit la feeder la platica
Odata cu aparitia acestei tehnici, pescuitul acestui peste a schimbat modul de gandire al pescarilor asupra pescuitului pe substrat la platica. In general, abordarile la pluta au generalizat platica ca fiind un peste de masa apei in pescuit. Plasarea momelii pe substrat se pare ca este la fel de eficienta daca si echipamentul utilizat in aceasta tehnica este corelat cu pestii tinta.
Lanseta de feeder pentru pescuit la platica face parte din clasa picker pana la medium light. Aceste lansete sunt din punct de vedere constructiv gandite pe lungimi ce variaza intre 2.70 metri si 3.60 metri. Sunt caracterizare de puteri de lansare de maxim 60 de grame si vin dotate cu varfuri extrem de fine. La capitolul varfuri avem cele doua optiuni clasice : fibra de sticla si carbon.
In general, aceste lansete de feeder dedicate platicii sunt construite pe doua tronsoane. In majoritatea cazurilor, pescarii apeleaza la variantele de 3 metri, respectiv 3.30 metri. Pescuitul la platica la feeder se desfasoara in primele doua poate trei praguri. Este un peste care isi traieste viata in proximitatea malului.
Distantele la care se pescuieste rar depasesc 40 de metri in aceasta disciplina. Fiind lansete de finete, nici inelele cu care sunt dotate nu sunt de mari dimensiuni. Rolul lor este de a nu influenta gradul de senzitivitate al lansatei. Dimaetrul este ingust si impune utilizarea firelor principale aflate in intervalul 0.16 mm pana la 0.22 mm.
Firul principal joaca un rol important in aceasta tehnica. Trebuie sa transmita trasaturile rapid. Cu cat este mai gros, cu atat trasaturile fine venite nu vor fi transmise catre varful lansetei de feeder.
Cosuletul este tipul momitorului utilizat in aceasta tehnica. Are capacitatea de a ingloba nada si particule fara probleme. Din punct de vedere mecanic are un profil cilindric cand discutam de pescuitul pe lacuri.
Feeder pe ape curgatoare
Pe ape curgatoare, cosuletele la care se apeleaza au un profil patrat pentru a impiedica deplasarea monturii pe substrat din cauza curentului apei. Atat lanseta at si cosuletul isi modifica caracteristicile pe ape curgatoare. Discutam de puteri de lansare si de 170 de grame in ce priveste lansetele. Aceste cifre au stransa legatura cu arealul in care se pescuieste. Cu cat debitul apei este mai mare, cu atat cosuletul va trebui sa fie mai greu pentru a ramane ancorat pe substrat.
Pescuit la feeder la platica
Odata cu aparitia acestei tehnici, pescuitul acestui peste a schimbat modul de gandire al pescarilor asupra pescuitului pe substrat la platica. In general, abordarile la pluta au generalizat platica ca fiind un peste de masa apei in pescuit. Plasarea momelii pe substrat se pare ca este la fel de eficienta daca si echipamentul utilizat in aceasta tehnica este corelat cu pestii tinta.
Lanseta de feeder pentru pescuit la platica face parte din clasa picker pana la medium light. Aceste lansete sunt din punct de vedere constructiv gandite pe lungimi ce variaza intre 2.70 metri si 3.60 metri. Sunt caracterizare de puteri de lansare de maxim 60 de grame si vin dotate cu varfuri extrem de fine. La capitolul varfuri avem cele doua optiuni clasice : fibra de sticla si carbon.
In general, aceste lansete de feeder dedicate platicii sunt construite pe doua tronsoane. In majoritatea cazurilor, pescarii apeleaza la variantele de 3 metri, respectiv 3.30 metri. Pescuitul la platica la feeder se desfasoara in primele doua poate trei praguri. Este un peste care isi traieste viata in proximitatea malului.
Distantele la care se pescuieste rar depasesc 40 de metri in aceasta disciplina. Fiind lansete de finete, nici inelele cu care sunt dotate nu sunt de mari dimensiuni. Rolul lor este de a nu influenta gradul de senzitivitate al lansatei. Dimaetrul este ingust si impune utilizarea firelor principale aflate in intervalul 0.16 mm pana la 0.22 mm.
Firul principal joaca un rol important in aceasta tehnica. Trebuie sa transmita trasaturile rapid. Cu cat este mai gros, cu atat trasaturile fine venite nu vor fi transmise catre varful lansetei de feeder.
Cosuletul este tipul momitorului utilizat in aceasta tehnica. Are capacitatea de a ingloba nada si particule fara probleme. Din punct de vedere mecanic are un profil cilindric cand discutam de pescuitul pe lacuri.
Feeder pe ape curgatoare
Pe ape curgatoare, cosuletele la care se apeleaza au un profil patrat pentru a impiedica deplasarea monturii pe substrat din cauza curentului apei. Atat lanseta at si cosuletul isi modifica caracteristicile pe ape curgatoare. Discutam de puteri de lansare si de 170 de grame in ce priveste lansetele. Aceste cifre au stransa legatura cu arealul in care se pescuieste. Cu cat debitul apei este mai mare, cu atat cosuletul va trebui sa fie mai greu pentru a ramane ancorat pe substrat.
Greutatea acestuia impune tipul lansetei de feeder la care vom apela. In astfel de situatii, inclusiv lansete de 3.90 metri sau chiar 4.20 metri vor fi folosite. Dunarea este cel mai important curs de apa pescuit la noi in tara. Prezenta pragurilor si a copacilor pe substrat formeaza locuri ideale pentru platica.
Carligele raman neschimbate si in aceasta disciplina fiind caracterizate de aceleasi date constructive: sarma subtire, varfuri ascutite si lungi.Lungimea forfacului este sesizabila in acest stil de pescuit. Poate varia intre 40 de centimetri si pana la 120 de centimetri. Totul tine de apetitul pestilor, de cat de mult se apropie de zona nadita sau de curentul apei. Pescuitul cu momeala vie aduce un minus. In recuperare, forfacul poate avea tendinta de rasucire. Acest lucru poate fi controlat prin utilizarea sistemelor antirasucire ( Treccia italiana ).